Jurnalistul B1 Tv, Cătălin Striblea, a vorbit, într-un interviu acordat PSnews.ro, despre situația actuală a presei din România și cum ar putea evolua aceasta, despre cum activitatea DNA a afectat, indirect, instituțiile mass- media, dar și despre posibilele efecte negre pe care le-am putea vedea în cazul în care așa numit ”Dosar presa” va fi detonat de către procurorii conduși de Laura Codruța Kovesi.

De asemenea, Cătălin Striblea ne-a explicat modul în care fostul Președinte al României, Traian Băsescu, își pregătește interviurile, punctând că acordă o atenție deosebită negocierii temelor, că se pregătește foarte bine în privința subiectelor ce urmează să fie dezbătute și că, totodată, vine mereu cu documente care să întârească afirmațiile făcute.

Moderatorul emisiunii ”Ultimul cuvânt” ne-a împărtășit și opinia sa legată de modul în care posibila condamnare a lui Liviu Dragnea ar putea afecta PSD-ul și imaginea publică a premierului Victor Ponta. Cătălin Striblea consideră că o posibilă condamnare a lui Dragnea ar putea genera un recul uriaș la nivelul PSD, care ar putea să îl coste mult pe Victor Ponta și ar putea chiar determina plecarea social- democraților de la Guvernare.

Nu în ultimul rând, jurnalistul Cătălin Striblea ne-a explicat singura modalitate prin care politicienii ar putea să controleze televiziunile din România și anume prin direcționarea de bani, dar acest lucru îl consideră tot mai greu, având în vedere că presa, după activitatea intensă a DNA din ultima perioadă, va fi mult mai atentă și mai responsabilă.

Reporter: Ați afirmat de curând că există instituții media care au finanțări neclare și că previzionați închiderea unor televiziuni în perioada următoare. În primul rând, ce înseamnă ”finanțări neclare”? Vă refereați la banii veniți din presupuse acțiuni ilicite?

Cătălin Striblea: Citatul exact se află pe blogul meu, www.striblea.ro și sună așa: ”Liderii de opinie din România spun deseori că în televiziuni, în anii din urmă, au intrat bani neclari pentru a le asigura supraviețuirea. Au dreptate parțial. Banii intră clar, cu contracte, niciun patron de tv nu-și asumă pușcăria. De unde fac investitorii bani, asta e neclar. Dacă fură, atunci fără niciun dubiu, trebuie să meargă la pușcărie. Doar că banii de acest fel au început să dispară, odată cu intrarea la ”beciul domnesc” a finanțatorilor. Iar acum bătălia se dă pe o piață care e rigidă. Așa că toată lumea vrea să prindă cât mai mult din ea.”

Nu mă refer la acțiuni ilicite, musai, pentru că nu pot să pun degetul pe ceva anume. Mă gândesc la bani veniți din contracte cu statul. Cred că este un cerc aici care implică politicul, afacerile și media. Iar când vorbeam de asta, mă refeream la încercarea media de a aduce bani din piață, prin obținerea de audiențe. Doar că audiențele mari te împing în tv într-o zonă mai comercială, poate tabloidă. Și aici exprimam o dilemă: ce faci? Iei bani veniți din contracte cu statul sau faci o televiziune cu ratinguri mari în care faci rabat la calitate? Mi s-a răspuns că niciuna, nici alta. E foarte ușor să vorbești din afară, dar când mă așez pe scaunul de moderator, mă gândesc că sunt mulți colegi care depind de ce fac eu.

Reporter: Considerați că activitatea intensă a DNA a lovit indirect și în instituțiile mass- media având în vedere că diferiți sponsori/finanțatori au intrat în malaxorul procurorilor și, astfel, sunt acum în imposibilitatea de a mai asigura finanțarea unor televiziuni/publicații?

Cătălin Striblea: Da, am mai spus-o. Nu mă înțelegeți greșit: nu e vina DNA. Din cauză de pușcărie, de frică, din blocare unor mecanisme existente, intră mai puțini bani în tv. Știu mai multe locuri unde s-a dat afară și s-au tăiat salariile. Plus că de multe ori acestea nu vin la timp sau parțial. Se schimbă un sistem care s-a anchilozat în ani buni. Mă bucur dacă mecanismele vor fi mai previzibile, corecte și dacă toată povestea asta va ridica de pe noi presiunea că suntem televiziunea cutărui partid sau personaj politic. E un moment mai greu, cei care nu vor răspunde pieței și publicului, vor dispărea, dar se va trece mai departe.

Reporter: Jurnalistul Ion Cristoiu a precizat, în urmă cu câteva săptămâni, că la DNA se lucrează la un așa numit dosar ”Presa”, care ar conține 1600 de pagini despre presupuse fapte de corupție din presă. În cazul în care acest dosar va fi detonat, credeți că vom asista la un fenomen de moarte a câinelui de pază al democrației? Credeți că vom putea vedea o restartare a presei, după modelul existent în clasa politică?

Cătălin Striblea: Este o informație care circulă pe culoarele redacțiilor și în politică: și anume că o să urmeze o curățenie și în presă. Și cred că e foarte posibilă. Presa este, la rându-i, o reprezentare în oglindă a României. Avem de toate, auzi tot felul de povești despre tot felul de lume. Eu cred că toate instituțiile sunt așa: nu există doar îngeri, numai că pe unii nu-i controlează nimeni.

Dar nu cred că e dramatică o atare detonare, ba chiar e de bine. Atenție, sunt unii oameni în presă care au relații dubioase cu politicieni și oameni de afaceri. Dar cei mai mulți jurnaliști, colegi de ai noștri își fac meseria cinstit corect și cu demnitate. Ei nu greșesc, nu fură și nu mint și vor rămâne să facă presă. Am încredere că se vor face lucruri bune, chiar dacă DNA-ul intră și în presă. Cei care vom rămâne ne vom face treaba și va fi o atmosferă mai curată.

Reporter: Există o întreagă dezbatere în spațiul public potrivit căreia DNA ar comite chiar și abuzuri/excese în numele luptei anticorupție. Știm bine că atât fostul Președinte, Traian Băsescu, cât și Elena Udrea, dar și alți lideri politici/formatori de opinie, au invocat, în repetate rânduri, că DNA apelează chiar și la diferite abuzuri. Dumnevoastră cum vedeți acțiunile procurorilor? Credeți că sunt ele presărate de abuzuri? Călin Popescu Tăriceanu a precizat, într-un interviu pentru PSnews.ro, că a făcut un sondaj, iar la întrebarea „Considerați că este acceptabil ca această luptă împotriva corupției să fie însoțită pe alocuri de abuzuri și excese?”, 51% dintre respondenți au spus că da, sunt de acord cu execese/ abuzuri ale procurorilor în lupta anticorupție. Cum vedeți o astfel de situație?

Cătălin Striblea: Nu cred că abuzuri este cuvântul corect. DNA acționează într-un cadru legal. Dacă depășește acest cadru legal, există sancțiuni. Există și controlul judecătoresc asupra acțiunilor DNA, deci abuzuri e un cuvânt prea tare. Nu pot să nu constat însă o schimbare a modului de anchetă față de perioada anterioară, când politicienii erau judecați în libertate. În mod evident, procurorii se bazează pe presiunea pe care arestul o poate face asupra unei persoane. Cred că e o tactică de anchetă și aici DNA-ul trebuie să aibă grijă la excese. E surprinzător să vezi un șir de cereri de arestare pentru o singură persoană. Și poate nici asta nu ar fi dat de gândit foarte mult, dar am văzut amendamentele pentru Constituție unde procurorii vor mărirea reținerii la 48-72 de ore, fără mandat de arestare. Iar asta îmi arată că lipsirea de libertate este un instrument de care procurorii se folosesc. Eu unul cred că lipsirea de libertate rebuie să apară în cazuri excepționale și că situațiile de genul acesta trebuie cântărite cu atenție. În egală măsură, aș vrea însă să le văd cântărite de judecători și mai puțin de Parlament.

Reporter: Cum arată și mai ales cum se defășoară un interviu cu Traian Băsescu, în afară de ce se vede la televizor? Au existat momente, în interviurile pe care le-ați realizat cu fostul Președinte, în care să rămâneți fără cuvinte sau să fiți prins pe picior greșit?

Cătălin Striblea: Traian Băsescu își negociază interviurile atent. Are temele de la bun început și cred că se pregătește foarte bine. L-am văzut venind cu documente care să întărească ce ce spune. Și are structurate câteva mesaje pe care vrea musai să le transmită. Iar după ce are construită structura asta, cred că se bazează mult și pe modul în care simte interviul și moderatorul. Într-adevăr, are câteva tehnici prin care încearcă să-și controleze interlocuitorii, dar nu am să vi le spun. Mi-e că va încerca un lucru nou și atunci chiar o să mă surprindă. Și – da! – m-a lăsat o dată fără cuvinte, când mi-a spus că nu vorbește pentru că nu am prezentat invitații. Dar face parte din regula jocului.

Reporter: Urmează ziua de 6 mai, când PSD va avea de făcut față la două mari provocări: sentința pentru Liviu Dragnea, în dosarul referendumului, în care procurorii au solicitat 5 ani de închisoare cu executare și respectiv verdictul pe care CCR îl va da cu privire la sesizarea PNL privind votul din cazul Șova. În cel mai negru context pentru PSD și anume că Liviu Dragnea va fi condamnat la închisoare cu executare și respectiv CCR va declara neconstituțională hotărârea Senatului în cazul Șova, îi mai vedeți pe cei din PSD și pe Victor Ponta capabili să mai rămână la Guvernare?

Cătălin Striblea: Va fi un moment interesant pentru că, odată condamnat, domnul Dragnea va trebui să părăsească Guvernul. Chiar de la condamnarea în primă instanță. Asta a hotărât Victor Ponta ceva mai demult și a aplicat acest lucru în cazul lui Relu Fenechiu. Dacă face excepție, Ponta va avea de suferit ca imagine. E o decizie grea pe care va trebui să o ia la data respectivă. Domnul Dragnea este o forță uriașă și odată scos de la butoanele guvernării ar putea genera un recul imens în partid. Așa va face Victor Ponta calculul. Îndepărtarea lui Dragnea ar putea să-l coste Guvernul. Pe de altă parte, premierul va fi confruntat cu o presiune publică uriașă și în cazul Dragnea și în cazul Șova. Dacă e să dau un pronostic, cred că Victor Ponta va alege să-i sprijine pentru că este mai sigur așa că rămâne la Guvern.

Reporter: Credeți că PNL are capacitatea să dărâme Guvernul Ponta în urma moțiunii de cenzură pe care au promis-o pentru luna mai?

Cătălin Striblea: În actualele circumstanțe, nu. Dar repetarea unei bule mediatice și sociale de tipul celei din noiembrie ar putea duce la căderea sa. Și ea ar putea începe în funcție de decizia în cazurile Dragnea și Șova. Dar e nevoie și de implicarea lui Klaus Iohannis care să transmită câteva mesaje celor care ar putea veni alături de PNL. Asta mi se pare improbabil.

Reporter: Care sunt cazurile instrumentate de DNA care v-au marcat cel mai mult? Din punct de vedere al prejudiciului, al impactului avut asupra clasei politice sau alte criterii pe care le considerați relevante.

Cătălin Striblea: Cred că DNA-ul de abia urmează să producă cele mai interesante lucruri. Și îmi place că începe să umble și prin țară, acolo unde presa nu mai are ochi. Acolo, în afara bulei politico-mediatice, cred că veți descoperi o Românie profund anchilozată în practicile răului și aproape imposibil de combătut de societatea civilă. Dacă e să numesc un caz absolut spectaculos, nu mă voi gândi la cei pe care i-a luat acum. Despre ei am vorbit ani de zile și am spus și am arătat că fug bani, milioane, din România pe spinarea săracilor. Uneori am spus-o primul, vezi ANRP-ul despre care vorbeam încă din 2010-2011. Spun doar atât: mi-ar fi plăcut ca ei să aibă curaj în anii de maximă putere ai PDL și să-și facă meseria la fel de bine ca acum. Mi-ar fi plăcut să-i oprească atunci, așa cum îmi doresc să vină peste cei puternici acum.

Reporter: În 2016, având în vedere modificărilor aduse legilor electorale, mai ales cele care prevăd că vor fi eliminate celebrele pomeni electorale, vom asista la două scrutinuri electorale în care mesajele partidelor și modul în care acestea vor comunica, prin intermediul presei, vor fi principalele arme electorale ale candidaților/ partidelor. Credeți sau estimați că politizarea sau influența politică asupra presei, în anul 2016, va crește exponențial și vom asista la un război electoral între partide purtat, prin intermediul televiziunilor?

Cătălin Striblea: Politicienii vor putea controla televiziuni, doar în măsura în care pot direcționa finanțe către ele. Ori acest lucru se va face din ce în ce mai greu. Presa – sau ce va mai rămâne după valul acesta – va fi însă mult mai responsabilă și mai atentă la public. Și, treptat, vom intra într-o nouă etapă, în care legăturile se vor rupe. Iar în campania din 2016 e posibil ca presa să nu mai fie instrument, ci doar canal de comunicare.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.