În ultimii ani am adunat o mulțime de prieteni noi, oameni deosebiți, fiecare dintre ei important pentru viața mea actuală. Privind înapoi, nu mă pot opri să mă întreb unde m-ar fi dus viața fără acești oameni speciali care m-au atras la Zalău, Oradea, la inegalabilul Mediaș, numai ca să mă pregătească sufletește să descopăr și să iubesc oamenii de pe lângă casă. Există o curgere firească între primul prieten și următorii, o transformare gradată a omului, care renunță gradat la barierele autoimpuse, pentru a se putea bucura de viață. Respectul datorat omului special, care tocmai ți-a devenit prieten, este extins în mod natural prietenilor săi, printre care găsești cu ușurință noi prieteni, împlinind bulgărele de zăpadă al relațiilor tale afective.
Cu siguranță trebuie să meriți și atenția aceestor oameni și prietenia lor, dar dacă ești om și adevărul te însoțește pe drumul tău în viață, singura barieră care te desparte de ei este în tine. Suntem agresați zilnic de un tumult informațional haotic, atât de covârșitor încât foarte mulți dintre noi aleg soluția facilă a singurătății, a recluziunii în sine, descoperind foarte târziu că am închis afară și bucuria de a trăi. Am trecut prin faza asta și dați-mi voie să vă spun că nu a fost tocmai lesne să ies din ea, deoarece armura în care mă închisesem era perfectă, atât de perfectă încât nici măcar eu nu puteam ieși din ea. A fost nevoie de multe încercări și multă muncă până am fost capabil să dăruiesc suflet acelora care mi-l dăruiau pe al lor, a fost nevoie de și mai multă muncă până să ajung să recunosc oameni închiși în ei înșiși și să-i ajut să se deschidă spre mine și apoi spre lume. Oricâtă muncă ar fi necesară, bucuria vederii unui suflet revenit la viață merită.
Analogia cu floarea de colț vine de la o constatare pe care am făcut-o în timp, aceea că nu există locuri unde să nu poți întâlni un om adevărat, nici piscuri prea înalte, nici mări prea adânci. Acela care ocolește categorii întregi de oameni din cauza unor idei preconcepute își limitează șansele de a găsi zăpada necesară bulgărașului de rostogolit prin lume, fără de care omul său de zăpadă va rămâne în vis.
Cristian Tonolla
Lasa un raspuns