Cultivator de soia din Ucraina, Maxim s-a refugiat în România, împreună cu familia. În urmă a rămas toată investiția sa agricolă. Experiența lui Maxim cuprinde în ea o parte a războiului despre care se vorbește mai puțin: efectele economice care se pot rostogoli într-o criză fără precedent.
Sezonul de însămânțare din Ucraina, dar și cel din Rusia, unde de la 1 aprilie se fac recrutări de soldați tineri, este amenințat de război. Împreună, Ucraina și Rusia asigură 20% din producția de orz a lumii. La grâu, Ucraina, singură, are o cotă de 10% din piața lumii. Este al cincilea cel mai mare exportator de grâu, exportând 20 de milioane de tone anual, potrivit unui recent document de criză întocmit de Organizația pentru Agricultură și Hrană a ONU. Iar jumătate din floarea-soarelui din lume, de aici panica legată de ulei, este produsă în Rusia și Ucraina, cu ponderi aproape egale între ele. Conștientizând acest risc, guvernul ucrainean a luat decizia să-i scutească de la mobilizare pe toți bărbații din sectorul agrar în perioada de însămânțare. Fermierii însă se tem de promisiuni deșarte din partea Kievului și de instabilitatea cauzată de război, susține un agricultor ucrainean ajuns în Suceava.
Maxim M. stă la o pensiune de refugiați din Suceava. El și familia sa sunt printre cei aproape 100.000 de ucraineni care au rămas deocamdată în România, dintre cei peste 400.000 care s-au refugiat inițial la noi.
„Multe familii de agricultori au părăsit Ucraina după declanșarea războiului”, spune Maxim.
„Fermierii au lăsat în depozite cantități enorme de soia și de alte culturi. Așa am pățit și eu. Iar mii de hectare ar putea să zacă în paragină”, povestește bărbatul.
El mai spune că aceia care cresc soia și au depozite de păstrare așteaptă primăvara când prețurile cresc. Numai că acum acest proces a fost întrerupt.
„Prins de război, refugiat din Ucraina, am rămas cu un depozit plin de soia. Nu știu ce să fac mai departe”, spune Maxim M.
Lasa un raspuns