Hai să luăm o pauză! Hai să trăim în prezent! Într-o zi, într-o singură zi a săptămânii să ne deconectăm de la televizor, internet, telefon, probleme timp de patru ore. Nu mai mult. Este de ajuns! Caută un loc în natură, i-ai cu tine pe cei dragi și bucură-te de dânșii. Privește-i, gândindu-te numai la ei și la cât de importanți sunt pentru tine. Nu lăsa niciun gând să-ți tulbure bucuria aceasta. Ai patru ore la dispoziție în care îi poți ține în brațe. Îi poți asculta, îi poți admira. Pentru că s-au schimbat mult de ultima dată când ai realizat că îi ai lângă tine. Tu ai fost mereu cu gândul în altă parte și nu ai observat când au crescut, când au îmbătrânit, când nu ți-au mai spus la fel de des „te iubesc”. Ați devenit niște străini sub același acoperiș. Tu cu problemele tale închipuite, ei cu problemele lor închipuite, ați ajuns prin asta să trăiți în lumi paralele în care fiecare are altă prioritate. Este greșit! Singura prioritate din viața noastră este familia. Ori familia nu are atât de multă nevoie de bani pe cât credem, ci are mai multă nevoie de atenția noastră. Să simtă prezența noastră în iubirea față de ei. Dacă au această certitudine, puteți trece împreună prin orice. Dacă această certitudine lipsește și cea mai neînsemnată problemă se transformă într-o tragedie de nedescris.
Când ne minunăm de bunicii sau părinții noștri care au 30, 40, 50, 60 de ani petrecuți împreună, uităm că ei au avut timp unul pentru altul. Ei mâncau împreună în fiecare zi, noi mâncăm în oraș, separat, de parcă ne-ar fi rușine să fim văzuți împreună. Ei dormeau împreună, ori în cazul nostru unul doarme și altul se uită la televizor. Ei discutau unul cu altul, ori la noi în casă unul vorbește iar celălalt stă pe internet. Ei își țineau copiii în brațe, noi îi ținem ocupați cu activități așa zis educative sau îi uităm la desene animate. Până și o palmă dată la fund e o dovadă mai mare de iubire pentru un copil, decât să-l uiți în fața unui ecran sau la cursul de limba engleză pentru copiii de 3 ani! Ei făceau dragoste, noi facem sex. Până și în dormitor suntem în competiție: cine rezistă mai mult, care e mai creativ (a se citi pervers), cine e mai flexibil, etc. Ei aveau prieteni comuni, noi avem prieteni separați.
Secretul relației lor îndelungate se află în cuvântul „împreună”. Chiar dacă au ajuns să se căsătorească mai mult din cauza uni context aparte și nu în urma unei relații ca în filme, petrecând timp împreună au avut posibilitatea de a se îndrăgosti unul de altul și au ajuns în cele din urmă să se iubească. În mod cert nu au avut o viață perfectă. Ca să înveți să-l accepți pe celălalt e foarte greu. Dar sigur nu ai cum să reușești să faci asta dacă trăiești separat de dânsul. Separarea nu este doar fizică. Când mintea altuia e într-o parte și a celuilalt în altă parte, voi nu sunteți împreună. Iar când vă întâlniți, din greșeală, pentru că a picat internetul, sau nu este semnal la TV, sau prietenii voștri separați au alte treburi, vă treziți că nu vă cunoașteți. Sunteți doi străini, iar dacă aveți copii, mai mulți străini sub același acoperiș. E normal să nu vă înțelegeți. Numai împreună formați o familie. Separat sunteți numai indivizi care trăiesc la comun. Ca la inchisoare!
Lasa un raspuns