„Hora de la Prislop”,  un eveniment cu tradiţie în România, ce  apare menţionat în documente latine încă din anul 1738, potrivit scriitorului Nicoară Mihali, va fi reînviat pe 22 august de Consiliul Județean Suceava, în parteneriat cu aceeași instituție din Maramureș.

Pentru ediția de anul acesta, care nu va semăna prea mult cu cele anterioare, s-a muncit ceva timp la fiecare detaliu.  Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava, a oferit câteva detalii despre această acțiune, menționând că întâlnirea dintre cele două județe va fi una spectaculoasă, iar programul artistic va fi unul autentic, astfel ca acest eveniment să se tranforme într-o atracție turistică.

„Bucovina este o zonă turistică foarte căutată, mai ales acum, după pandemie. În perioada imediat următoare avem Festivalul Păstrăvului, de la Ciocănești, localitate în care se desfășoară foarte multe acțiuni culturale. Noi, Consiliul Județean, venim cu un proiect foarte curajos: Hora de la Prislop, ce va avea loc pe data de 22 august. Acest eveniment este realizat printr-un parteneriat între CJ Suceava și CJ Maramureș. Dorim să punem în valoare acest traseu turistic, care are un drum superb pe valea Bistriței Aurii, către Borșa. Invit oamenii să vină la Hora de la Prislop, acolo unde mai mulți călăreți din Bucovina și din Maramureș ne vom întâlni pe platoul de la Prislop și vom face Hora Bucovinei, care ne dorim să devină un obiectiv turistic”, a declarat președintele Gheorghe Flutur.

Șeful administrației județene a subliniat că la acest eveniment sunt așteptați și sucevenii din Diaspora, dar și ceilalți cetățeni ai județului, în costume populare. Și el va fi, de asemenea,  în costum popular.

„Pe noi, dacii liberi din Bucovina și din Maramureș, ne leagă foarte multe lucruri și, de aceea, ne implicăm activ în organizarea acestui eveniment cultural”, a conchis Gheorghe Flutur.

Hora de la Prislop aduna odinioară  un număr considerabil de participanţi, implicit de turişti, recordul fiind stabilit în anul 1973, când s-au prezentat în trecătoarea de la Prislop peste 50.000 de oameni. 

One Response

  1. Baluba

    ata deci ce nu am stiut eu ca fac de fapt in vara ’89 pe vremea asta. Asteptat la pranz in Dorna coleg de institut, care venea cu trenul groazei, Iasi – Timisoara. Ajuns cu masina pana in Candreni. Inceput urcus pe Ousoru (1639 m), Suhard la 14:00. Popas nocturn pe Faraoane (1775 m). A doua zi Pietrele roshii, Rotunda si Omu (1932). Gasit refugiul Omu ars din temelii, innoptat tot in cort. A treia zi Roshu, Inaut, Inau (2208 m), Rodnei, care’s inca in Nasaud totusi. Flutur insa o fi trecand el direct in Maramures din Suceava pe la Fluturica atunci. Ziua urmatoare mers spre Pietrosul Rodnei (2305 m), abia ala ii deja in Maramures. Ciobanii au asmutit cainii pe noi si au vrut ceasurile de mana. Am coborat si am innoptat la hotel in Borsha si dupa asa ceva ni s’a cam acrit de munte in asa conditii totusi. Am mai stat inca o noapte in cort si pana dimineata cainii imi rosesera jambierele si bocancii din fericire nu in intregime totusi, desigur. Dupa asa ceva insa chiar ne’am bagat picioarele in munte in asa conditii, cum si “d^nsul” in noi asijderea. Dar pe Flutur cine il mananca in fund precum cainii aia jambierele si bocancii mei? Dacii liberi.

    Răspunde

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.