Încălcarea demnităţii în muncă poate avea loc nu doar pe durata contractului individual de muncă, ci şi la începutul şi la sfârşitul acestuia.

Conform prevederilor art. 29 din Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.

Alin. 3 al art. 29 din Codul muncii protejează candidatul la obţinerea unui loc de muncă, de orice intervenţie a angajatorului în viaţa sa privată. Astfel, informaţiile cerute de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale.

Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauza.

Obţinerea de informaţii fără acordul prealabil al salariatului, cu atât mai mult cu cât aceste informaţii vizează sfera vieţii private a salariatului, reprezintă o încălcare a dreptului la demnitate în muncă.

Constituie încălcare a demnităţii în muncă orice comportament al angajatorului abuziv, maliţios, insultător faţă de salariat, orice comportament guvernat de scopul de a intimida salariatul iar criticile nejustificate la adresa salariatului făcute cu scopul de a umili salariatul reprezintă o încălcare a acestui drept.

În cazul în care un salariat consideră că i-a fost încălcat dreptul la demnitate în muncă, acesta poate acţiona angajatorul la instanţele judecătoreşti, potrivit Codului muncii.

Sursa: www.legestart.ro