O importantă organizație a patronilor de firme mici și mijlocii (IMM) – care se prezintă drept cea mai importantă asociație patronală – cere Guvernului să fie atent ca viitoarea majorare a salariilor angajaților de la stat, a bugetarilor, să nu conducă la deficite bugetare care să necesite majorări de taxe și impozite cu efect negativ asupra mediului privat. Ales săptămâna trecută președinte al Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, i-a cerut noului ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, să nu discute în mod dezechilibrat cu sindicatele, ci să ia în considerare și poziția patronatelor în chestiuni privind salarizarea bugetarilor și a salariului minim pe economie. „Prin noul Cod fiscal s-au introdus măsuri de relaxare fiscală, cum e reducerea TVA. Nu vrem ca măsurile de relaxare fiscală să fie periclitate de majorarea costurilor în zona publică. E mai înțelept să lansăm măcar un an funcționarea noii structuri fiscale pentru mediul de afaceri și apoi să mărim salariile în sectorul public”, a spus Jianu. Președintele Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a arătat că de la 1 ianuarie 2017 urmează să se elimine taxa pe construcțiile speciale ale firmelor (de 1% pe an, din valoarea contabilă), eliminare care ar putea să fie amânată din cauza majorării salariilor bugetarilor.
„De la 1 ianuarie 2017 mai sunt măsuri de relaxare fiscală care trebuie să intre în vigoare – celebra taxă pe stâlp cu repercusiuni directe în prețurile care ajung la populație. Și atunci, ne dorim ca această măsură să fie implementată. O eventuală mărire a salariilor ar putea să impacteze această măsură”, consideră reprezentantul IMM-urilor. De asemenea, Jianu a cerut Guvernului să precizeze exact care sunt sursele de finanțare pentru viitoarea grilă de salarizare de la stat. „Să se spună foarte clar de unde provin aceste fonduri de mărire, dacă ele există și dacă nu va exista un impact asupra bugetului de stat și a stabilității macroeconomice a României și a precauției fiscal-bugetare. Trebuie să ne menținem în ținta de deficit”, a mai atras atenția Florin Jianu. În context, Jianu i-a cerut noului ministru al Muncii să discute în mod echilibrat și cu patronii, nu doar cu sindicatele. „Dragoș Pîslaru să nu cadă în păcatul altor miniștri ai Muncii, discutând prea mult sau debalansat cu sindicatele, care sunt mai vocale, dar care nu reprezintă mereu o opinie a oamenilor care produc plusvaloare în această țară. Că vine din mediul de afaceri este un plus pentru activitatea lui și sper că va contribui nu numai la o așezare corectă a salariilor la stat sau a salariului minim, dar să se uite și către intreprinzători și să vină cu măsuri inovatoare în zona pieței forței de muncă. Am văzut că scăderile de contribuții la asigurările sociale (CAS) au avut un impact bun în economie, s-au creat noi locuri de muncă, a crescut și salariul, ANAF a colectat mai mulți bani”, a mai arătat Jianu, care a fost în trecut, o scurtă perioadă, ministru pentru mediul de afaceri.
Inechitate socială: salariile mari vor crește în continuare, iar la salariile mici nu se obține o creștere consistentă
Guvernul lucrează la o noua lege a salarizării unitare pentru bugetari. În aceste condiții reprezentanții IMM-urilor au în vedere ca la salarizarea bugetarilor să fie ajutați doar bugetarii debutanți și alte categorii defavorizate de bugetari. „Dacă se va realiza o creștere unitară a salariilor, ceea ce e imposibil, pentru că impactul este mult prea mare, vom asista în continuare la o inechitate socială. Salariile mari vor crește în continuare iar salariile mici, dacă le aplicam un procent de 5%, nu obțin o creștere consistentă. Mai sănătos e să alegem o categorie defavorizată și să creștem acolo salariul”. O altă problemă sesizată ar fi corelarea salariilor din zona publică cu cele din zona privată. „Să nu devină pentru tineri sau pentru altă categorie mai interesant să lucrezi la stat decât în privat”, spunea Jianu.
Dintre reproșurile reprezentanților IMM-urilor pe marginea viitoarei majorări salariale de la stat amintim de: suprapunerea salariilor, ca urmare a majorării repetate a salariului brut pe economie iar acest lucru a făcut ca 24 de clase de salarizare să se suprapună în acest moment; suprapunerea salariilor pentru angajații care au studii diferite; în mediul public, există niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție.
Lasa un raspuns