Polițiștii de imigrări celebrează, la data de 7 aprilie a.c., 138 de ani de la semnarea, de către Regele Carol I, a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România „Legea asupra streinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din anul 1881.
Momentul a devenit unul de importanță deosebită pentru fiecare polițist de imigrări, și, în semn de onoare, Ziua Armei este marcată anual printr-o serie de activități informative, culturale, competiții sportive, precum și acordarea distincțiilor pentru Polițistul și Structura Anului.
Anul acesta, ziua aniversară este marcată, în perioada 5 – 20 aprilie a.c., printr-o serie de activități informative, culturale și competiții sportive, precum organizarea unei dezbateri cu tema “Migrația – context actual și perspectivă”, aflată la cea de-a V-a ediție, Cupa IGI la fotbal – ediția a IV-a și prima etapă a concursului de tir. Activitățile se vor desfășura la sediul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”.
În cadrul manifestării dedicate evocării momentului aniversar vor fi acordate distincțiile Polițistul Anului și Structura Anului. Selecţia poliţiştilor nominalizaţi pentru aceste titluri s-a realizat pe baza rezultatelor deosebite obţinute în activitate, a conduitei morale şi profesionale, spiritului de echipă, coeziunea de grup, precum şi în considerarea caracterului umanitar al acţiunilor desfăşurate.
Potrivit misiunii sale, Inspectoratul General pentru Imigrări este structura responsabilă la nivelul MAI pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și integrării persoanelor în societatea românească.
Astfel, în domeniul azilului am dezvoltat un sistem de protecție internațională în concordanță cu cerințele și standardele internaționale, ne-am exprimat permanent solidaritatea față de statele membre care se confruntă cu un aflux de migrație ilegală și am răspuns comunităţii internaţionale în efortul acesteia de a identifica soluţii durabile la problematica refugiaţilor. De asemenea, prezența polițiștilor de imigrări în misiuni sub egida BESA și FRONTEX este una permanentă și activă.
În domeniul migrației continuăm să identificăm cele mai bune mecanisme de promovare a modalităților de migrație legală care să stimuleze creșterea circulară și dezvoltarea, atât în țările de origine, cât și în cele de destinație. Aceste demersuri au drept scop maximizarea efectelor pozitive ale imigrație în plan social, economic și cultural și minimalizarea celor negative privind ședere ilegală și munca nedeclarată.
Prin accesarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile, dedicate gestionării fenomenului migraționist, independent sau împreună cu partenerii noștri instituționali și din societatea civilă, dezvoltăm permanent programe de orientare culturală, consiliere, asistență, cursuri de limbă română etc., menite să ofere străinilor un sprijin real și o integrare cât mai facilă în societatea românească.
La zi aniversară, poliţiştii de imigrări îndeplinesc cu onoare misiunea încredinţată de statul român, aceea de a acorda străinilor dreptul de şedere, de a veghea la respectarea legalităţii printr-un control permanent privind combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, de a acorda protecţie internaţională persoanelor aflate în nevoie reală, precum și de a sprijini integrarea persoanelor în societatea românească. Toate acestea contribuie la obiectivul comun al MAI, acela de a menţine ordinea publică, securitatea naţională şi protejarea cetăţenilor României.
Scurt istoric
În fiecare an, data de 7 aprilie a.c., este sărbătorită ca zi aniversară de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Anul acesta se împlinesc 138 de ani de la atestarea documentară a primului act normativ, care reglementa regimul străinilor în România „Legea asupra streinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din anul 1881.
În cele șapte articole, legea reglementa modalitatea în care străinul putea fi constrâns de a se depărta din locul în care se află, de a locui într-un anumit loc sau chiar de a părăsi țara, termenul în care străinul va trebui să “execute ordinul de espulsiune sau de schimbare a reședinței”, timpul cât va avea dreptul să se “popréscă în fiecare localitate, până la frontieră”, conducerea afară din ”țéră prin forța publică”, precum și corecția aplicată în cazul reintrării pe teritoriul României. Totodată, se stabilea datoria străinului nou venit în țară de a obține de la autoritatea polițienească o carte de liberă trecere “pentru timpul cât va arăta că voesce să stea sau să călătorească.”
Legea avea să fie completată cu Regulamentul din anul 1900, care stipula ca documentul pentru străinii intraţi în România ”Biletul de liberă trecere”.
Lasa un raspuns