„Faptul că populația continuă să critice Banca Națională a României pentru politicile adoptate de aceasta, în pofida explicațiilor oferite de către instituția financiară în mod repetat, este cauzat de natura prea tehnică a acestor explicații. Sincer, înțeleg că publicul larg nu este familiarizat cu concepte precum «supraîncălzirea economiei» sau «deviația pozitivă a PIB», dar cred că o creștere anuală a vânzărilor de retail de 20% și un plus de 10% la salarii sunt mai mult decât elocvente. Totuși, cu toate aceste semne evidente, chiar și pentru non-economiști, că economia crește rapid, noi suntem criticați că nu luptăm cu deflația. Experiența recentă ne-a arătat că, în ciuda numeroaselor informații furnizate printr-un spectru larg de vehicule de comunicare, mesajele noastre nu ajung decât în mică măsură la publicul larg. De aceea, trebuie să ne străduim să renunțăm la jargonul profesional, astfel încât să explicăm publicului într-un limbaj cât mai accesibil rațiunile din spatele deciziilor de politică monetară”, a declarat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a spus că politicile BNR trebuie să țintească nu atât prezentul, cât viitorul. Nu trebuie luată în calcul întărirea de moment a leului din prezent, ci tendințele viitoare de revenire a inflației. Creșterea vânzărilor din retail ar indica acest lucru și de aceea moneda națională nu trebuie făcută prea ieftină prin micșorarea dobânzilor.
Șeful BNR a menționat faptul că, în prezent, inflația anuală din România, de minus 3,25%, este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. Însă, dacă se exclud efectele de runda întâi ale reducerilor de TVA din 2015 și 2016, inflația anuală s-ar plasa în jur de 1%.
„În consecință, inflația negativă cu care avem de-a face în prezent nu este generată de o lipsă persistentă a cererii. Este doar o situație tranzitorie, indusă de reducerile de taxe menționate”, a spus Isărescu.
Potrivit datelor furnizate ieri de către Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) privind creșterea economică din UE, România a avut cea mai mare creștere economică din UE în T1 2016 comparativ cu T4 2015. Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2016 s-au înregistrat în România (1,6%), Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria și Slovacia (toate cu 0,8%), Bulgaria și Germania (ambele cu 0,7%). Singurele scăderi au fost raportate în Ungaria (minus 0,8%), Grecia (minus 0,5%) și Polonia (minus 0,1%) în timp ce o creștere zero a fost înregistrată în Estonia.
Lasa un raspuns