O pagină importantă în istoria aviației românești o ocupă județul Suceava, cu numele unor piloți importanți, dar și cu diferitele evenimente aviatice organizate de-a lungul timpului pe aceste meleaguri. Nu mulți sunt cei care știu că unul dintre cele mai importante zboruri din istorie, „Zborul Unirii” cum este numit de istorici, a fost înfăptuit de un sucevean, sau că prima femeie planorist din România a fost tot o suceveancă.
În cele ce urmează, SuceavaLive vă invită să citiți o scurtă istorie a aviației pe aceste meleaguri, a Aeroportului „Ștefan cel Mare”, dar și a showurilor aviatice care au avut loc în județ.
Istoria aviației moderne
Istoria aviației moderne începe cu aviatorul francez Louis Blériot, inventator și inginer. În 1909 el a efectuat primul zbor complet deasupra unei întinderi mari de apă într-un aparat mai greu decât aerul, când a traversat Canalul Mânecii. Totodată, el este considerat prima persoană care a construit un monoplan funcțional. Blériot a fost un pionier al acrobațiilor aeriene. Zborul peste Canalul Mânecii din 25 iulie 1909 întreprins de Bleriot a fost executat cu un model denumit Blériot XI. În octombrie 1909 Bleriot a făcut un zbor și pe Cotroceni.
Momente cheie din istoria aviației românești
Încercătorii pionieri ai aviației române au fost Traian Vuia și Aurel Vlaicu. Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I, pilotat de Traian Vuia, a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a căzut.
Trecerea Munților Carpații în zbor a fost gândul care l-a animat pe Aurel Vlaicu, după ce în vara anului 1913 a primit o invitație pentru a participa cu avionul său la festivitățile organizate la Orăștie în 14 septembrie 1913. Reușita acestui zbor ar fi constituit o premieră a aviației românești și un simbol al dorinței de unire pentru românii din estul și vest Carpaților. Din păcate, acest vis a fost curmat după ce avionul său s-a prăbușit lângă șoseaua Câmpina- Ploiești, pe 13 septembrie 1913. În anul anul 1915 este înființat Corpul de aviație român, sub conducerea colonelului I. Găvănescu.
Istoria aviației moderne românești începe cu suceveanul Vasile Niculescu
Vasile Niculescu
Vasile Niculescu s-a născut la 21 noiembrie 1891, la Fălticeni. În 1911 acesta a văzut la Roman manevrele regale cu avioane și de atunci își pune în gând să se facă aviator. În anul 1915 se hotărăște să facă școala de aviație, asta deși terminase cu succes la Iași seminarul teologic ortodox.
Pe 23 noiembrie 1918, un aparat de zbor pilotat de Vasile Niculescu şi căpitanul Victor Precup a plecat de la Bacău, unde era Marele Cartier General al Armatei, spre Blaj, mai exact spre Câmpia Libertăţii, pentru a duce mesajul despre Unire al românilor, hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, deoarece guvernul român, aflat la Iaşi, şi Consiliul Naţional Român Central nu puteau comunica decât par avion, din cauza iernii aspre.
Avionul românesc pilotat de Niculescu a aterizat la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, fiind întâmpinat cu mare entuziasm de românii care se adunaseră acolo pentru a-i primi pe primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la Bucureşti, la începutul anului 1918.
Aviatorii au predat importantele documente destinate actului unirii Transilvaniei cu România, apoi au început pregătirile de întoarcere la Bacău. Întoarcerea s-a făcut a doua zi, pe 24 noiembrie. La plecare, pe lângă acte importante ce trebuiau să ajungă în Regat, aceștia au primit de la fraţii lor ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră care se păstrase din monumentul ridicat în anul 1848 de către români pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi care fusese distrus de inamici. Sute de oameni şi-au pus semnătura pe pânza avionului, fiind mesajul românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi, anunţând Unirea care urma să aibă loc peste doar câteva zile.
Un împătimit al istoriei aviației, locotenentul comandor în rezervă Marcel Iliesei consideră că ceea ce a realizat Vasile Niculescu este un fapt memorabil.
„Ceea ce a realizat Vasile Niculescu este memorabil pentru aviația românească. Comparativ cu avioanele de acum, avionul lui Niculescu era o căruță. Avioanele de atunci abia erau în stadiul de experiment. Să faci un viraj cu avioanele epocii respective era teribil, să urci până la 2600 de metri altitudine era extraordinar. Zborul unirii este făcut de un sucevean”, a afirmat Marcel Iliesei.
Acest zbor istoric ce a fost efectuat între Bacău şi Blaj a fost prima legătură a Transilvaniei cu România după Pacea de la Bucureşti, impusă Regatului de către Puterile Centrale în primăvara anului 1918. După părăsirea armatei, Vasile Niculescu a trăit până la vârsta de 90 ani, practicând meseria de ceasornicar. A murit la 24 aprilie 1981, în anonimat.
Prin faptul că în anii respectivi avioanele erau abia în faza de experiment, iar Vasile Niculescu şi căpitanul Victor Precup au urcat la 2600 de metri pentru a survola Carpații, au stat două ore și cinsprezece minute, cât a durat zborul, la -40 de grade Celsius îmbracați cu cojoace și dați cu parafină pe față, deoarece carlinga avionului Farman 40 era deschisă, putem concluziona nu doar că au săvârșit un act de eroism dar și că au săvârșit pentru România ceea ce a reușit Louis Blériot pentru istoria aviației.
Mitingurile aviatice din Marea Bucovină
Primul miting aviatic în Suceava a fost organizat pe 26 iunie 1929, pe aerodromul de la Șcheia, unde au asistat câteva mii de oameni.
Miting aviatic Suceava 1929
Miting aviatic Suceava 1929
În același an, la Cernăuți, a fost înființată „Asociația bucovineană” pentru instruirea tinerilor în zborul fără motor. Școala era dotată cu un planor tip Zögling și era condusă de instructorul M. Bucevschi. În 1934 asociația fuzionează cu Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA) care avea în Cernăuți o școală de pilotaj condusă de N. Cicei. În cadrul acestei școli, în 1935, este brevetată prima femeie planorist din România, Felicia Bădăliţă- Ţigănescu din Horodnicul de Jos, pe atunci județul Rădăuți. Ca planoristă a obținut brevetul la categoria B, la 28 august 1933, iar la categoria C, la 7 septembrie 1937, în cadrul „Asociației Bucovinene de Zbor fără Motor”. Este a șasea aviatoare a țării și a cincea în ordinea brevetelor românești.
Felicia Bădăliţă- Ţigănescu din Horodnicul de Jos
Aeroclubul Regal al României a organizat în 1930 un miting aviatic la Cernăuți.
Trebuie menționat și faptul că Asociația „Cultul aeronautic”, construită la București în 1933, avea filiale printre alte orașe și la Fălticeni.
Următorul eveniment important în istoria showurilor aviatice care s-au desfășurat la Suceava este organizat de ARPA Filiala Suceava, pe data de 9 iulie 1939.
Invitațiile erau nominale și conțineau următorul text: „Filiala noastră organizează în ziua de Duminică 9 iulie 1939 un Mare meeting aviatic pe imașul Șcheia lângă orașul Suceava, cu scopul de a desvolta în marele public din regiunea noastră interesul și dragostea pentru aviația națională. Meetingul va începe la orele 10 cu sborul de plăcere pentru amatori, care vor avea prilejul să vadă din Slava Cerului monumentele strevechei metropole moldovenești; iar după amiază la ora 15 ½ va avea loc meetingul propriu zis constând din: sboruri în formație și individuale de acrobație, la care își vor da concursul renumiții Ași naționali D-nii Max Manolescu și Bâzu Cantacuzino, care au dus departe în lume renumele aviației noastre, se va executa atacuri de balonase, lansare cu parașuta etc”
Invitație nominala Suceava 1939
Între anii 1930-1937 ARPA a achiziționat mai multe avioane, printre care și Messerchmitt-I.C.A.R., iar trei dintre acestea au fost folosite de o formație de acrobați antrenată și condusă de căpitanul M. Pantazi, avându-i coechipieri pe Petre Ivanovici și Max Manolescu, iar ulterior pe Gh. Gherasim. Prin evoluțiile sale la mică înălțime această formație a fost denumită „Dracii Roșii”. Aceștia au fost cei care au zburat la mitingul aviatic din 1939 de la Suceava.
Bâzu Cantacuzin
„Dracii Roșii” la mitingul aviatic din 1939
Pentru a stimula transportul aerian, începând cu 15 septembrie 1948 s-au efectuat curse regulate zilnice, de poștă aeriană efectuate cu avioane PO-2 pe traseele București, Fălticeni și Rădăuți.
Perioada comunistă
În perioada 1950-1954 s-au înființat două școli de zbor cu motor și cinci de zbor fără motor, una dintre acestea fiind la Suceava – Șcheia.
În anul 1954 TAROM încheie cu Ministerul Sănătății un contract pentru asigurarea cu avioane sanitare a stațiilor Aviasan. În 1955 se înființează la Suceava o stație de acest gen.
În 1962 are loc construirea primelor elemente de infrastructură și terminal la Salcea. Petru Costeniuc, tehnician principal de aviaţie, se numără printre cei care au lucrat la aeroportul din Suceava încă de la deschidere. Acesta ne-a povestit că în anii 50, și la începuturile anilor 60, pe imașul de la Șcheia s-au mai desfășurat mitinguri aviatice pentru promovarea sporturilor aeriene.
„La două mitinguri de aviație, care s-au ținut la Șcheia, chiar eu am dirijat avioanele la sol. În 1959 și în 1961 au participat câțiva piloți extraordinari, printre ei fiind Mircea Finescu, un mare campion”, a spus Costeniuc Petru.
Mitingul aviatic la Scheia
Acesta a avut un rol important și în amplasarea Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava.
„Primul loc unde s-a stabilit amplasarea aeroportului a fost zona Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă. Gheorghe Gheorghiu Dej nu a vrut să aprobe, deoarece acolo era teren agricol și a fost criticat până în 1953 fiindcă neglijase agricultura, colectivizarea. Apoi s-a pus în discuție un teren în zona Mihoveni, deoarece erau din acea localitate doi piloți la escadrila specială care aterizau acolo când veneau acasă.
I-am prezentat locația unde acum este acum construit Aeroportul «Ștefan cel Mare» generalului de aviație Constantin Șendrea, căruia i s-a părut extraordinar respectivul teren.
În 1961, împreună cu gen. Șendrea și Petru Costeniuc, director al Direcției Silvice Suceava, am mers până la Dorna Candrenilor, unde exista o veche bază sovietică, şi de unde avea să fie luată viitoarea aerogară pentru aeroportul din Suceava”, a povestit fostul tehnician principal de aviaţie.
Prima aerogară din lemn a fost adusă de la o fostă bază sovietică de la Dorna Candrenilor
„Aerogara din lemn a fost adusă la Suceava în vreo 18 vagoane. Lemnul de la aerogară a fost însemnat pentru a fi pus din nou la viitoarea aerogară. Dar, din păcate, a stat aproape doi ani de zile iar noaptea era furat. O noapte o păzeau cei din Salcea, o noapte cei din Siminicea. Când era Siminicea fura Siminicea, când era Salcea fura Salcea. Până la urmă a ieșit o aerogară mult mai mică decât trebuia să iasă, cu toate că s-au mai adus stâlpi de telegraf pentru a putea fi folosiți la construcție”, povesteşte Petru Costeniuc.
La început, aeroportul din Suceava avea doar aerogara din lemn, un depozit de carburant şi pista înierbată de aterizare/decolare, motiv pentru care avioanele puteau să zboare de la/spre Suceava doar circa cinci luni pe an, între lunile mai şi septembrie. Fosta aerogară a funcţionat pe locul în care se află în momentul de faţă Aeroclubul „Grigore Baştan”.
Aerogara din anii 60
Aerogara din anii 60
Aerogara din anii 60
Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1968, an în care Aeroportul a beneficiat de pistă betonată, dispozitiv luminos simplificat de apropiere şi platformă de îmbarcare/ debarcare pentru pasageri şi marfă.
Primul avion care a zburat pe aeroportul din Suceava a fost un LI 2 (Lisunov2), avion de producție rusească, care copia avioanele Douglas DC III.
Apoi s-a zburat cu IL 14 (Ilyushin 14) care avea două roți în față, fiind bi motor. Odată cu dezvoltarea aviației mondiale au apărut IL 18 (Ilyushin 18), aparate de zbor care mergeau pe ruta Suceava- Constanța, cu care se transporta foarte rentabil, mai ales pentru transport marfă.
Primele curse aeriene pe Aeroportul Suceava
Paul Bălan, fiul primului comandant al Aeroportului din Suceava, Ovidiu Bălan, povestește că în anii 70 era o activitate intensă pe aeroportul de la Salcea.
„Primul avion spre Suceava venea la 5:00, cu presa. Era un IL 14 sau AN 24. Apoi venea cursa de dimineață de la București, pe la prânz venea un charter pentru Constanța. Veneau avioane mari, IL 18, apoi s-a zburat cu BAC 111”, a declarat Paul Bălan.
Și acesta își amintește că în anii 70 au fost mitinguri aviatice pe aeroportul unde tatăl său era comandant.
Potrivit presei acelei vremi, un astfel de eveniment s-a desfășurat în 10 sau 11 septembrie (materialul apare în Zori Noi, Marți, 13 septembrie 1977).
Evenimentul a început cu etalarea măiestriei aeromodeliștilor suceveni Silvestru Morariu, Lucian Năsulea, Alexandru Mironescu, Iosif Mirvald și Gheorghe Hapenciuc.
„Apoi, au început să zboare avioanele, planoarele, iar din înălțimi – să plouă cu parașutiști. Lansați de la diferite altitudini, își deschideau parașuta, fie la ieșirea din avion, fie după o cădere liberă de câteva secunde, care însemna sute de metri. Începutul a fost făcut de parașutistul – sondă Vasile Sebe”, se povestea în articolul „Ca într-o metaforă a înălțimilor…”, din ziarul Zori Noi.
La demonstrația aviatică au participat Ion Roșu, aflat la Suceava la lansarea cu numărul 3.000, Marin Vasile și Constantin Graur, ultimul de la aeroclubul „Șoimii Bucovinei –Suceava. Cei trei au coborât cu steagul României din acele timpuri și al Partidului Comunist. Fetele din lotul național, medaliate la balcaniadă, Maria Iordănescu, Eva Lutsch, Floria Uță, Gabriela Ciurea, Valerica Ciurea, Aurelia Tudurea și Teodora Milicescu au coborât din văzduh cu garoafe. Momente de neuitat au oferit și planoarele.
„Mai întâi, înaltă acrobație cu un planor: Elena Coțovanu, apoi zbor în carusel de cinci planoare: Gheorghe Savastri, Gheorghe Bărbuceanu, Mihai Bândea, Ionel Munteanu, Ervin Rotsch- toți medaliați cu aur sau argint la balcaniadă.
Acrobații aeriene au fost făcute de Dorina Gutsch și Nina Ioniță. Zboruri în formație de patru au fost executate de Nicolae Conțu, Ion Trukmel, Mihai Albu și Cezar Rusu”, mai precizează ziarul Zori Noi.
Apoi a urmat vânătoarea de baloane la care a luat parte Mihai Ionescu și Octavian Ulici. La final, campionul Mihai Albu a executat impecabil un zbor la joasă altitudine iar 33 de parașutiști au coborât din înaltul cerului.
În anul 1982 a fost construită actuala aerogară, la vremea respectivă fiind una dintre cele mai spaţioase şi moderne aerogări, cu o suprafaţă totală de 1440 mp., iar ca număr de pasageri se afla pe locul patru pe țară. După modernizare, pe faţada principală a clădirii a fost montat un panou pe care turiştii puteau citi „Bine aţi venit în dulcea Bucovină”.
Perioada anilor 90
Imediat după revoluţia din 1989, numărul turiştilor care veneau la Suceava a început să scadă puternic. Aşa se face că una dintre cele mai profitabile curse care a fost disponibilă de pe aeroportul din Salcea, cea spre şi dinspre Constanţa, a fost anulată la câţiva ani după 1990, iar TAROM a operat doar cursa de București, uneori doar de două sau de trei ori pe săptămână.
Totuși, în perioada 16-20 iulie 1991, Aeroclubul României și cel din Suceava organizează Memorialul „Grigore Baștan”, a VI-a ediție la parașutism. S-au întrunit sportivi de la aerocluburile „Transilvania”, „Sibiu”, „Moldova” Iași, „Aurel Vlaicu” București, A.S.A. „Șoimii Buzăului”, „Grigore Baștan” Suceava și din Chișinău. Întrecerile au constat în trei probe: precizia aterizării individuale, precizia aterizării în grup și acrobații. Trofeul a fost câștigat de formația din Buzău, în timp ce de la gazde Nisteriuc Cristian, cel mai tânăr concurent al competiției, a avut o comportare bună, relata ziarul „Crai Nou”.
În 25 iulie 1997, la Aeroportul din Salcea are loc cea de-a V-a Ediție a Campionatului European de Machetomodele, unde au participat 14 țări. În deschiderea campionatului au avut loc „Serbările aerului”, inițiativă a Fundației „Prietenii Aviației Sportive”, cu sprijinul Aeroclubului din Suceava, al Clubului Sporturilor Tehnico- Aplicative și a Aeroportului Salcea.
„Câteva mii de spectatori, în majoritate tineri și foarte tineri, au urmărit salturile curajoase, în grup, ale parașutiștilor (2 din Constanța, 4 din Iași și 12 din Suceava) dintr-un avion AN-2, și evoluțiile acrobatice ale planoarelor ridicate în aer de avioanele ZLIN”, scria ziarul Crai Nou.
R. A. Aeroportul Internațional „Ştefan cel Mare-Suceava”
Aeroportul „Ştefan cel Mare-Suceava” este amplasat în nord-estul României, la 450 km de Bucureşti, reprezentând principala poartă de intrare turistică în ţinutul mănăstirilor şi a meleagurilor bucovinene, unele dintre cele mai atractive şi frecventate zone turistice din România.
Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1968, an în care Aeroportul a beneficiat de pistă betonată, dispozitiv luminos simplificat de apropiere şi platformă de îmbarcare/ debarcare pentru pasageri şi marfă. În anul 1982 a fost construită actuala aerogară, la vremea respectivă fiind una dintre cele mai spaţioase şi moderne aerogări, cu o suprafaţă totală de 1440 mp.
Aeroportul Suceava capătă denumirea de „Aeroportul Ştefan cel Mare” în anul 2004. În acelaşi an, se aprobă deschiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat pentru traficul internaţional de călători şi de mărfuri.
Prin prevederile Ordinului nr. 26/2011, aeroportul a fost certificat ca aeroport deschis traficului aerian internaţional. În anul 1997, prin Hotărârea Guvernului nr. 398, Aeroportul Suceava a fost transferat sub tutela Consiliului Judeţean Suceava. De menţionat este faptul că, în imediata vecinătate a aeroportului, Consiliul Judeţean Suceava deţine „Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina” cu un număr de şapte pavilioane dotate pentru activităţi productive şi expoziţionale, un parc tehnologic, săli de conferinţe, care se pot constitui în oportunităţi pentru mediul de afaceri şi facilităţi cargo.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
A. Aeroportul „Ştefan cel Mare-Suceava” este autorizat ca Agent de Handling, asigurând servicii la cele mai înalte standarde pentru aeronavele de scurt şi mediu curier, cu personal specializat şi echipamente de handling de ultimă generaţie.
Aeroportul ”Ştefan cel Mare” Suceava fost închis în perioada 12 ianuarie 2014 – 12 noiembrie 2015 pentru implementarea Proiectului “Modernizare suprafață de mișcare şi balizaj, turn de control şi amenajarea terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie tip ILS”. Aeroportul a beneficiat de subvenţii de 4.186.000 euro în intervalul 2007-2012 (investiţii de 1.592.000 Euro şi funcţionare 2.594.000 Euro) și a accesat fonduri europene pentru modernizarea obiectivului, semnând în acest sens un contract de finanţare în valoare de 39.553.421,00 Euro prin implementarea proiectului mai sus menționat. La data de 12 noiembrie 2015 s-a obținut Avizul AACR de operare, precum si procedurile de navigație și s-a început operarea cu Compania Tarom în zilele de Luni si Joi, înregistrând la data de 31 Decembrie 2015 un număr de 2359 pasageri.
Prezentăm în continuare caracteristicile noi ale Aeroportului ”Ștefan cel Mare”:
- Pistă nouă de aterizare/decolare – lungime de 2460m şi lăţime de 45m, acostamente 2X7,5m, cu PCN (Pavement Classification Number) = 110 F/C/W/T;
- Căi de rulare modernizate – lungime de 120m, lăţime de 23m cu acostamente, şi PCN = 110 F/C/W/T;
- Platformă de îmbarcare/debarcare modernizată – lungime de 275.5 m, lăţime de 113.5m şi PCN = 73 R/A/W/T;
- Turn de control nou cu o înălţime de 19,15m şi o suprafaţă de 629,80 m2.
- Sistem de balizaj modernizat – CAT II.
În paralel cu proiectul de modernizare a infrastructurii, Aeroportul Suceava a finalizat şi modernizarea terminalului cu fonduri alocate de Administraţia Publică Locală Consiliul Judeţean Suceava. Proiectul modernizării aerogării a cuprins lucrări exterioare şi interioare, vizând creşterea calităţii serviciilor de pasageri la Aeroportul Suceava.
Localizarea strategică a Aeroportului Suceava în partea de NE a României, într-o zonă cu un potenţial turistic extraordinar, poate atrage turişti nu doar români, ci şi străini. Aria de captare a Aeroportului “Ștefan cel Mare” din Suceava totalizează 2.489.928 de persoane, 67,53% fiind reprezentată de populație de pe teritoriul României și 32,47% de populație de pe teritoriul Ucrainei. Pasagerii din aria de captare de pe teritoriul Ucrainei sunt reprezentanţi ai mediului de afaceri din Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk. Ţinând cont de faptul că Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava se află în imediata proximitate a acestor regiuni, pasagerul ucrainean consideră zborul cu avionul o variantă optimă de a călători spre destinaţii din Europa de Vest.
La momentul actual, Aeroportul Suceava deservește zboruri regulate spre Regatul Unit (Londra – zilnic) și Italia (Milano – 5 zboruri / săptămână, Roma – 3 zboruri / săptămână și Bologna – 3 zboruri pe săptămână) operate de compania Wizz Air, dar și curse interne spre București, zilnic, operate de compania TAROM
Destinații de vacanță în 2018 – 7 chartere pe săptămână, începând cu 28 Mai 2018
Antalya – 3 companii:
Corendon Airlines – 3 iunie – 16 sepembrie – in fiecare zi de Duminică
AirBucharest – 28 Mai – 17 septembrie – in zilele de Luni și 2 x Vineri
AtlasGlobal – 1 iunie – 21 septembrie – in fiecare zi de Vineri
Bodrum – 4 iunie – 17 septembrie – in fiecare zi de Luni
Zakynthos – 6 iunie – 25 septembrie – in fiecare zi de Miercuri
Trafic Pasageri
Anul 2016 – 57.226 pasageri / 1780 mișcări de aeroanve
Anul 2017 – 262.165 pasageri dintre care 16.246 pasageri ucrainiei / 3006 mișcări aeronave
La 1 August 2018 – s-a depășit pragul de 198.000 dintre care aproximativ 15.000 de pasageri sunt ucrainieni. Estimăm că până la finalul anului 2018 vom înregistra peste 330.000 de pasageri.
La finele anului 2018 conducerea Aeroportului din Suceava speră să atingă cifra de 350.000 de pasageri.
Showurile aviatice, în perioada 2012-2018
Organizate sub denumirea „Suceava Air Show”, începând cu anul 2012, showurile de pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava s-au transformat în adevărate spectacole care adună an de an mii de vizitatori.
Anul 2012 a fost anul în care aeroportul sucevean a împlinit jumătate de secol de existență, momentul fiind marcat printr-un show, care s-a dorit a fi o legătură între acrobațiile pe pământ și cele din cer. Atunci au avut loc demonstrații de carting ale micilor piloți de la Palatul Copiilor și elevilor din Suceava, dar și demonstrații ale motocicliștilor și automobiliștilor. Cele mai impresionante momente au fost însă cele oferite de acrobațiile piloților lotului național al României pe avioane Cesna și de prestația campionului mondial la free-style, lituanianul Jurgis Kairys.
Afisul Suceava Air Show 2012
Suceava Air Show 2012
Suceava Air Show 2012
Suceava Air Show 2012
Suceava Air Show 2012
În anul 2013, cei care au participat la Suceava Air Show au văzut evoluând avioanele Extra și Zlin ale Aeroclubului, aparatele Iak-52 ale Iacarilor, avionul reactiv IAR-99 al Forțelor Aeriene, elicopterele IAR 330 Puma și multe altele. Tot atunci au avut loc exerciții comune cu un elicopter IAR 330 Puma SOCAT al M.Ap.N. şi Brigada Specială de Intervenţie „Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei Române, dar și exerciţii specifice cu un elicopter SMURD.
Afisul Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
Suceava Air Show 2013
În anul 2014, au avut loc cele mai interesante acrobații cu avioane și planoare. De asemenea, au fost organizate zboruri de agrement şi zboruri de prezentare cu avioane ultrauşoare.
Afișul Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
Suceava Air Show 2014
În 2015, chiar dacă lucrările de modernizare şi extindere de la Aeroportul „Ştefan cel Mare” din Salcea nu erau încheiate, sucevenii au avut parte de deja celebrul show aviatic. Ca şi în anii precedenţi, pe cerul Sucevei au fost prezenţi unii dintre cei mai cunoscuţi specialişti în domeniu, care au făcut spectacol cu aeromodele, avioane ultrauşoare sau elicoptere. Invitat special a fost lituanianul Jurgis Kairys, o legendă mondială a sporturilor aviatice.
Alături de acesta au mai evoluat piloţii experimentaţi ai formaţiei Iacării Acrobaţi, piloţii Aeroclubului României Hawks of Romania şi ai Asociaţiei Bucovina Fly Club, precum şi pilotul Sandi Oprişor de la Sanaero Helicopter, care a oferit publicului elemente de acrobaţie aeriană executate cu BELL 206 B JetRanger III, cel mai popular elicopter cu motor cu reacţie din toate timpurile. Spre finalul zilei a fost programată evoluţia paraşutiştilor de la Aeroclubul României, iar pentru închiderea manifestării a fost pregătit un spectacol pirotehnic deosebit în strânsă legătură cu evoluţia piloţilor de la Iacării Acrobaţi. Programul din 2015 a mai cuprins evoluţii cu avioane şi planoare, salturi în tandem cu paraşuta, zboruri de agrement, zboruri de prezentare cu aeronave ultrauşoare şi aeromodele.
Afișul Suceava Air Show 2015
Suceava Air Show 2015
Suceava Air Show 2015
Suceava Air Show 2015
Suceava Air Show 2015
Suceava Air Show 2015
În 2016, mitingul aviatic Suceava Air Show” a avut loc în cadrul programului „Luna Diasporei”, inițiat de Consiliul Județean Suceava. În cadrul spectacolului aviatic au evoluat lituanianul Jurgis Kairys, multiplu campion mondial la acrobaţii aeriene, piloții Aeroclubului României, Iacării Acrobați, pilotul Sandi Oprișor și Asociația „Bucovina Fly Club”.
Afișul Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Suceava Air Show 2016
Și în 2017 unii dintre cei mai buni piloți de avioane și elicoptere le-au oferit sucevenilor, și nu numai, un miting aviatic de excepție pe Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava.
În aplauzele şi uralele publicului, pe cerul Sucevei au evoluat unii dintre cei mai experimentaţi piloţi din ţară, dar şi din străinătate. În premieră, sucevenii au putut să admire două avioane militare IAR 99 Șoim și două elicoptere de luptă IAR 330 Puma Socat.
Afișul Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2017
Suceava Air Show 2018 va reuni așii aviației și parașutiști de elită
În acest an, Suceava Air Show va începe sâmbătă, 4 august, la ora 16:00, și va reuni așii aviației și parașutiști de elită, care vor încânta publicul cu demonstrații aeriene și acrobații uluitoare.
Adrenalina celei de-a VII-a ediții a mitingului aerian va fi asigurată de profesioniști din elita Aeroclubului României cu formația Hawks of Romania, Iacării Acrobați și pilotul lituanian Jurgis Kairys, o legendă a acrobațiilor aeriene, precum și de „tăticul elicopterelor” Ka-26 care va zbura la „firul ierbii”!
Jurgis Kairys este un pilot aerobatic lituanian și ingineraeronautic. Este multiplu campion mondial la acrobație, inventatorul mai multor manevre de acrobație aeriană care îi poartă numele („Roata lui Kairys”, „Mica Buclă”) și a fost primul care a efectuat cu succes „Cobra”, într-un avion cu elice. De regulă, această manevră e executată de piloţii de avioane supersonice.
Echipa Iacăriilor Acrobați este formată din cap formație – Ioan Postolache, aripă dreapta – Dan Ștefănescu, aripă stânga – Dan Conderman, și promite sucevenilor un show de neuitat cu tonouri, loopinguri și alte acrobații. Toți trei au peste 10.000 de ore de zbor.
Anul acesta, Aeroclubul României ajunge la venerabila vârstă de 95 de ani, iar echipele sale de acrobaţie le promit celor prezenți la Salcea un spectacol grandios.
Aceștia participă cu patru aeronave EXTRA 300 de înaltă acrobație, alcătuind Formația Hawks of Romania. Le sunt alături și echipaje de parașutiști cu aeronava AN-2 și două aeronave IAR-46. George Rotaru este de 9 ani Director General al Aeroclubului României, instructor de zbor pe avion și planor, pilot de acrobație – cap al formației Hawks of Romania și, nu în ultimul rând, este prezent an de an la Suceava Air Show.
Surpriza ediției din acest an este Formația ASALT, care va oferi un spectacol aviatic de excepție cu două aeronave de înaltă acrobație SKYBOLT of Romania!
Pilotul şi instructorul de zbor Sorin Bochiş spune despre această echipă că este una tânără, care are în spate experiența campionului balcanic Cornel Marienscu.
„Echipa are în spate experiența lui Marinescu Cornel, care este un campion balcanic și care a participat și la campionate mondiale și care zboară și acum ca pilot încercător. Această formație de acrobație, fiind tânără, intră pe segmentul de air show al României, cu pași mărunți, dar siguri, și sperăm ca în scurt timp să putem să oferim un spectacol, cel puțin la atât de bun cum îl oferă alți acrobați ai României, dacă nu și mai bun”, a declarat pilotul Sorin Bochiș.
Cele două avioane vor prezenta un program de acrobație în formație, cu câteva elemente de bază care pleacă cu un looping în formație, un opt cubanez și un tonou în formație. După care, un alt element de spectaculozitate va fi zborul în oglindă, unde un avion va zbura pe față și un avion va zbura la o distanță mai mică de doi metri, pe spate.
Tot ca element de noutate este prezența Școlii de Aviație de la Tuzla, fiind prima școală privată de aviație la standard internaționale acreditată în Romania. Piloții din cadrul Regional Air School Tuzla participă la Suceava Air Show 2018 cu patru aeronave Diamond.
Valer Novac, considerat asul de la manșa lui IVAN – „tăticul elicopterelor” va zbura la „fierul ierbii” la manșa unui elicopter Kamov Ka-26 (YR-DOR) de producție rusească specializat pe împrăștierea substanțelor.
Intrarea va fi liberă, iar publicul participant va avea la dispoziție mijloacele de Transport Public Local din Municipiul Suceava din 30 în 30 de minute.
Lasa un raspuns