Rămâne acum la latitudinea Curţii Constituţionale să decidă când şi cum va soluţiona speţa. Astfel, Tribunalul Bucureşti a decis să trimită la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de un candidat independent la funcţia de primar general al capitalei care şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături. Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. Candidatul a ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o ca fiind neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care s-a putut raporta atunci când a întocmit lista de semnături. Candidatul a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales. Prin aceeaşi acţiune s-a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012. În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, legiuitorul, adică Parlamentul, a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia reclamantului cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală și mai mult partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi. Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole şi a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, pentru judecarea acestei excepţii. Dosarul va merge acum la Curtea Constituţională.
Apel la Curtea Constituțională să ignore presiunile care se intensifică în acest moment în favoarea votului într-un singur tur
După aflarea amănuntelor despre acceastă cauză copreședintele PNL, Alina Ghorghiu, a salutat decizia Tribunalului București prin care se admite excepția de neconstituționalitate privind Legea alegerilor locale și a declarat că „nu pot să nu remarc practica neunitară din instanțele românești în condițiile în care vorbim de aceeași lege. Fac apel totodată la Curtea Constituțională să ignore presiunile care se intensifică în acest moment în favoarea votului într-un singur tur și să judece cu celeritate excepția de neconstituționalitate admisă de Tribunalul București. Electoratul din România are dreptul să știe această decizie înainte de alegeri”.
Lasa un raspuns