Liviu Dragnea susține, în documentul prin care a chemat în judecată instanța supremă în privința componenței completelor de 5 judecători, că Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut exces de putere prin respingerea punerii în aplicare de îndată a noilor prevederi privind componența completelor.

Potrivit modificărilor aduse legii 304, intrate în vigoare în iulie, toți judecătorii care fac parte din completele de 5 ale ÎCCJ sunt stabiliți prin tragere la sorți. Până la intrarea în vigoare a legii, doar 4 din cei 5 erau trași la sorți,  completele fiind conduse de președintele ÎCCJ, vicepreședinții sau șefii de secție. Având în vedere că la începutul acestui an a fost stabilită componența completelor, ÎCCJ a decis ca noua prevedere să fie aplicată din 2019.
Astfel, Liviu Dragnea cere anularea în parte a hotărârii ÎCCJ, susținând că este „un act administrativ nelegal, emis cu exces de putere”, restabilirea componenței completelor de 5 judecători și sesizarea CCR.
„Hotărârea 89 este adoptată de pârâte cu exces de putere. Adăugarea la lege prin modalitatea expusă mai sus este de natură a aduce atingere independentei justiției”, se arata in document, potrivit Digi24.
„Actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze este viciat profund prin interpretarea data de către pârâte, peste competențele stabilite prin lege, contrar prevederilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat. (…) Prin voința discreționară a pârâtelor, a fost amânată data intrării în vigoare a anumitor prevederi legale din legea 304/2004 privitoare la formarea completelor de 5 judecători, în contra dispozițiilor legale și anihilând voința puterii legiuitoare. (…) Pârâtele și-au asumat aplicarea selectivă a dispozițiilor legii nr 304/2004 privind organizarea judiciară, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018 pe rolul completelor de 5 judecători în materie penala, printr-o apreciere discreționară, străină componentei de legalitate ce se subsumeaza dreptului la un proces echitabil: dreptul fiecărei părți de acces la o instanță independenta și imparțială, în condiții egale cu ceilalți cetățeni. (..) Cu privire la paguba iminenta, va rog sa observați că și această condiție este îndeplinită, având în vedere efectele pe care actul administrativ le produce în planul legalei funcționări a instanței, influențând repartizarea aleatorie a cauzelor”, se mai arata in sesizare.
Curtea de Apel București urmează să stabilească un prim termen.

 

sursa: www.stiripesurse.ro

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*