Județul Suceava se remarcă, din nou, prin oameni-lumină, ce reușesc să îi impresioneze pe cei din jur cu bunătatea lor.
De curând, o tânără voluntară a fost dată ca exemplu de MAI, povestea ei fiind demnă de citit, dar și pentru a deveni o sursă de inspirație.
„Ea este Mălina, este din Suceava și are 22 de ani.
Copilăria ei nu a fost una fericită și din cauza greutăților rar a putut fi văzută zâmbind.
Poate și acest lucru a maturizat-o mai repede.
Așa că la 14 ani s-a înscris voluntar la asociația Salvați Copiii.
Le-a spus tuturor atunci că dorința ei este să vadă zâmbind copiii necăjiți.
Și prin ceea ce a făcut a și reușit pentru mulți dintre aceștia.
Doar totuși zâmbetul ei lipsea.
Timpul a trecut și Mălina a devenit voluntar la ISU Bucovina.
Mulți suceveni și-o aduc aminte din pandemie, atunci când acest copil remarcabil nu a avut vreun weekend în care să nu fie alături de cei ce aveau nevoie de ajutor, fie că era vorba de ambulatoriu sau sala de recoltare a probelor.
Prin felul ei de a fi a alinat pe cei în suferință.
– Cum să-ți mulțumim? au întrebat mulți dintre aceștia.
– Deja ați făcut-o, am văzut că ați zâmbit.
– Dar tu de ce nu zâmbești?
– E destul timp și pentru asta.
Ea este Mălina, este din Suceava și nu a avut o copilărie fericită.
Când a făcut vârsta la care putea lucra s-a angajat la un cabinet de kinetoterapie. Voia să ajute, atât pe pacienți, dar și pe părinții ei care nu aveau posibilități financiare.
Din păcate, și-a dat demisia pentru că mama vitregă s-a îmbolnăvit și a fost internată la spital, astfel încât trebuia să meargă zilnic să aibă grijă de ea.
– Dacă ce face bine, o să fiu cea mai fericită de pe pământ, și-a spus atunci Mălina, încercând un zâmbet.
Din nefericire, nu s-a întâmplat așa, mama ei vitregă trecând la cele veșnice.
Ea este Mălina, este din Suceava și chiar dacă nu a avut până acum momente de bucurie, nu a renunțat să ofere alinare.
De la începutul conflictului din Ucraina, a stat zi de zi la Vama Siret.
– Dați-mi-l mie că îl țin eu ca să vă odihniți și dumneavoastră, le spunea ea mamelor cu copiii mici în brațe.
Și nu s-a oprit doar aici, a fost prezentă oriunde era nevoie de ajutor.
Puteai să-ți dai seama unde este pentru că reușea să le smulgă un zâmbet fie femeilor ucrainence, fie copiilor acestora.
Ea este Mălina, o mână de om, dar cu un suflet imens. Nu a avut o copilărie fericită, dar ne-a promis un lucru.
– Voi zâmbi și eu, dar stați să termin masterul. Acum zâmbesc prin oamenii cărora încerc să le dau o mână de ajutor.
Ea este Mălina, studentă primul an la master la Facultatea de Educație Fizică și Sport, specializarea Kinetoprofilaxie.
Mălina, ne înclinăm în fața ta. Mulțumim pentru tot!
Tu ești România”, se arată în postarea de pe pagina MAI.

One Response

  1. Cezar

    Eu mă numesc cezar am 21 de ani și ador omanei care ajuta la necaz.In primul rand mă închin la oameni care dau dovada și în primul rând la pompieri militari care fac treabă bună
    Multa bafta in continuare Mliăna

    Răspunde

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.