Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la neregulile constate la mai multe firme în ceea ce priveşte circulaţia lemnului. Ministerul a anunţat că amplul control a început cu Holzindustrie Schweighofer, în urma sesizărilor din presă cu privire la încurajarea tăierilor ilegale. Rapoartele de control au fost înaintate Parchetului î vederea efectuării de cercetări care să stabilească dacă aspectele prezentate întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, potrivit site-ului focus-energetic.ro.

“Decizia a fost luată în vederea efectuării de cercetări specifice care să stabilească dacă aspectele prezentate întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni. Reamintim că, în urma apariţiei în presă a mai multor articole care vizează posibile nereguli produse în sectorul forestier, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu a declanşat, în perioada 7 aprilie — 12 iunie 2015, un amplu control atât la SC Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş, SC Holzindustrie Schweighofer SRL Rădăuţi, precum şi la sediile sau punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase către operatorul economic mai sus amintit. Scopul controalelor a fost verificarea respectării prevederilor legale referitoare la provenienţa, transportul, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialelor lemnoase, inclusiv importul acestora”, se arată într-un comunicat de presă al MMAP.

Potrivit Ministerului Mediului, din verificarea stocurilor fizice declarate şi a înregistrărilor contabile, s-au identificat o serie de nereguli, după cum urmează: suspiciuni privind existenţa mai multor operatori economici care au furnizat material lemnos fără provenienţă legală, rezultat din tăieri ilegale, inadvertenţe privind modul de recepţie şi înregistrare a materialelor lemnoase, recepţionarea de material lemnos fără a fi raportat în aplicaţia SUMAL, existenţa de material lemnos recepţionat cu documente din care nu rezultă clar provenienţa, diferenţe între cantităţile de masă lemnoasă înscrise în avizele de însoţire şi cantităţile de masă lemnoasă recepţionate, raportarea în SUMAL de către diverşi agenţi economici, a unor avize de însoţire fictive.

SUMAL este sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, asigurat de autoritatea publică centrală.

Potrivit riseproject.ro, s-au  analizat primii douăsprezece furnizori de lemn ai Schweighofer, care, împreună, au livrat peste o treime din cantitatea totală a buștenilor cumpărați de compania austriacă în perioada 2013-2014. Adică, primii douăsprezece beneficiari ai banilor plătiți de Schweighofer, așa cum rezultă din miile de contracte de achiziții ale corporației declarate la Fisc. Cei 12 furnizori doboară copaci, în special în județele Alba, Bistrița, Harghita, Maramureș și Suceava, adică zonele cele mai afectate de tăierile masive de pădure.

Unele dintre aceste companii sunt manevrate chiar de către directori ai Holzindustrie Schweighofer. Altele duc la oficiali ai statului și au intrat deja în atenția procurorilor. Sunt și patroni de firme furnizoare cu un vast trecut infracțional, precum și unii finanțați direct de către corporația austriacă pentru a fi încurajați să taie cât mai mult.

Pe locul trei, în topul furnizorilor Schweighofer se regăsește societatea Frasinul din Bistrița. Livrările acestei companii către austrieci au însumat 35 de milioane de lei în 2013 și 50 de milioane de lei în 2014.

Frasinul este deținută de omul de afaceri Traian Larionesi și exploatează masă lemnoasă în județele Bistrița, Mureș, Suceava și Maramureș, unde a cîștigat mai multe licitații organizate de Romsilva și de Ocoalele silvice private.

CU POLIȚIA LA DNA Traian Larionesi este atât de influent în județ, încât toată poliția acționa până de curând la comanda sa, reiese dintr-o anchetă DNA. Raportul procurorilor arată cum mai mulți ofițeri protejau activităţile ilicite ale afaceristului, împiedicând polițiștii din subordine să controleze mijloacele de transport înmatriculate pe societățile lui Larionesi.

În cazurile în care constatau totuși ilegalități, polițiștii erau împiedicați să aplice sancțiuni. Relevant este că Traian Larionesi îl ruga telefonic pe comisarul Ioan Mureșan să trimită patrule de poliție pe domeniul său de vânătoare, ca să prindă niște braconieri, care i-ar fi hăituit vânatul. Ancheta DNA a dus la arestarea șefilor din poliția bistrițeană.

La începutul acestei luni, pe numele lui Traian Larionesi, DNA a deschis un nou dosar penal. Afaceristul ar fi beneficiat de sprijinul șefului Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan, ca să câștige mai multe licitații de exploatare a masei lemnoase.

Procurorii DNA susțin că șeful Direcției Silvice l-a favorizat pe Larionesi în schimbul unor “foloase necuvenite”. În acest caz, prejudiciul Romsilva a fost de 3 milioane de lei.

Procurorii mai investighează o înțelegere dintre Traian Larionesi şi Karl Schmidt – unul dintre directorii concernului austriac.

Printre firmele care au câștigat licitații bănoase la Direcția Silvică Bistrița – al cărui director este cercetat acum de DNA, tocmai pentru că ar fi favorizat anumite societăți comerciale – se numară și GVC Computers din Suceava. Această firmă ocupă locul patru în topul furnizorilor Schweighofer cu 13 milioane de lei încasate în 2013 și 14 milioane de lei în 2014. Contractele obținute de GVC Computers s-au derulat nu numai în Bistrița ci și în județul Suceava, iar declarațiile fiscale ale acestei firme arată că relația cu Schweighofer este afacerea sa de bază.

FRATELE DIRECTORULUI La vedere, asociații GVC Computers din Cvajna, Suceava, sunt doi cetățeni pe nume Pîțu Vasile și Boca Samoilă. Cei doi nu sunt foarte cunoscuți în industria lemnului, dar RISE Project a descoperit că, în 2014, firma GVC Computers a înregistrat la OSIM marca George Tofan Grup. Proprietarul și administratorul societății George Tofan Grup este Leonte Tofan, adică fratele lui Nichifor Tofanunul dintre directorii fabricii Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți.

La adresa societății George Tofan Grup mai sunt înregistrate alte două companii active în industria forestieră. Nu i-am găsit pe domnii Pîțu și Boca, dar ne-a răspuns la telefon Leonte Tofan. Fratele managerului Schweighofer susține că n-are nicio legătură cu firma GVC Computers: “Le-am dat să folosească marca George Tofan Grup pentru că sună bine, au vrut să aibă ceva să sune frumos, nu mi-au dat nimic la schimb. Am zis să o folosească. Ei cu treaba lor, eu cu a mea. Nu am numărul de telefon al lui Pîțu”, ne-a răspuns Leonte Tofan care, totuși, știe exact pe unde exploatează firma masă lemnoasă – în județele Suceava, Bacău și Bistrița.

Marena Silva, tot din Bistrița, ocupă locul cinci între cei mai importanți furnizori ai Schweighofer. Societatea aparține lui Emil Nistor Jr. și, în ultimii doi ani, a livrat material lemnos în valoare de peste 26 de milioane de lei. În plus, Emil Nistor mai are două contracte cu austriecii în valoare de 7,5 milioane lei, ambele derulate prin firma Florinet Auto.

Emil Nistor Jr. a comentat pentru RISE Project: “Tatăl meu a început parteneriatul în 2005-2006, avea o altă firmă atunci. Vindeam numai surplusul la Schweighofer. Acum, vindem tot mai puțin, nu mai e resursă, prețurile sunt foarte mari. Exploatăm în Bistrița, Suceava, Târgu Mureș, Sibiu, Alba, Gorj și Vâlcea. Anul trecut, am trimis la Schweighofer cam 60 la sută din materialul lemnos exploatat. Chiar acum avem un control de la Antifraudă, dar am înțeles ca e ok.

Firma Adenis Pard din Suceava este pe locul 10 în topul încasărilor de la Schweighofer: 9,7 milioane în 2013 și, respectiv, 10,6 milioane în 2014.

3 MILIOANE LIPSĂ Cu toate acestea, în 2013, firma declara la Fisc venituri de 7.6 milioane, iar în 2014 de 7,8 milioane. Adică, mai mici cu aproape 3 milioane de lei față de sumele pe care Schweighofer declară că le-a plătit.

Proprietarul Adenis Pard din Suceava se numește Gavril Viorel Pardău, locuiește în Vatra Dornei și nu-și explică inadvertențele de la Fisc: “Nu, e imposibil, totul este declarat. Înseamnă că nu-i declarația lor bună. Noi am declarat tot ce am facturat. “

La fel susține și contabila domnului Pardău care a revenit cu cifre și detalii, arătând că, anul trecut, firma a derulat contracte cu austriecii în valoare de 6,8 milioane de lei, și nu de 10, 6 milioane de lei, așa cum reiese din declarațiile fiscale ale Schweighofer.

Suceava rămâne un punct fierbinte pe harta achizițiilor Schweighofer. În județ, la Rădăuți, funcționează a doua mare fabrică a grupului austriac. Așa se face că locul unsprezece în topul celor mai mari furnizori de lemn vine tot de aici și se numește Ciador Beauty Center. Această companie a raportat încasări în valoare de 8.7 milioane lei în 2013 și 8,3 milioane în 2014.

Este vorba despre tranzacții cu bușteni, chiar dacă numele firmei duce gândul la un salon de cosmetică, iar patronul oficial al afacerii se numește Radu Buzilă.

AFECTAT CU 8 MILIOANE “Eu nu licitez din pădurea statului. Cumpăr numai de la privați, proprietari care au păduri. Livrăm bușteni și cherestea către Schweighofer pentru că sunt mari. Au fost ajutați să fie mari și nu de mine, ci de alții”, spune Radu Buzilă. El crede că, de fapt, întreprinzătorii ca el sunt afectați de corporații precum Schweighofer.

ESTIMĂRI SUMBRE

Holzindustrie Schweighofer a cumpărat în 2013 bușteni în valoare de 240 de milioane de euro. La un preț mediu de 70 euro pe metru cub, rezultă că 3,5 milioane de metri cubi de rașinoase ajung anual în cele patru fabrici ale companiei. Adică, echivalentul a 13 mii de hectare rase din cea mai valoroasa pădure a țării. 

Din 2004 până acum, o dată cu creșterea capacității proprii de producție, Schweighofer a transformat în cherestea aproximativ 80 de mii de hectare de pădure. Asta înseamnă aproximativ de trei ori și jumătate suprafața Bucureștiului.

În următorii 20 ani, dar și cu o fabrica în plus construită recent la Reci, numai Schweighofer ar avea capacitatea sa înghită încă 320 de mii de hectare. Ceea ce înseamnă toată suprafața de masă lemnoasă exploatată legal, în aceeași perioadă de timp, de către toate companiile prezente acum în piață.

 In același ritm al achizițiilor de bușteni, în doar 30 de ani, circa 22 la sută din totalul pădurii de rașinoase din România ar putea sa dispară pentru că furnizorii Schweighofer sunt încurajați să taie masiv ca să acopere capacitatea de producție a unei singure corporații. 

 

Romana PUIULEȚ

Au contribuit studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, București: Alexandra Drăgoi, Anca Arambașa, Anca Olteanu, Andra Imbrea, Ioana Șerbu, Maria Ciucă, Georgiana Mihalache, Oana Mihalache, Gabriel Constantin, Dragoș Bighiu, Florin Bădiță

Au contribuit studenții Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca: Ioana Maria Vancea, Larisa Bîldea, Alexandra Enășoaie, Larisa Antal, Alexandra Boierean, Cristina Bejan, Mihaela Handria, Iulia Bobaiță, Denisa Nistor, Raluca Igret, Laura Goarnă, Nelea Șargu, Roxana Badea, Ana Răcheleanu, Raluca Veștemeanu

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.