Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a avut, marţi, 2 octombrie 2018, o întrevedere cu negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
Discuţiile dintre cei doi oficiali s-au axat, în principal, asupra procesului de derulare a negocierilor privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și pe aspecte concrete ale cooperării dintre autoritățile române și structura condusă de Michel Barnier, în perspectiva asumării de către ţara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019.
În cadrul întrevederii, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a salutat eforturile Comisiei Europene, menţionând că România va acționa în continuare, în această ultimă etapă a negocierilor, cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene și în spiritul loialității față de celelalte 26 de state.
„Prioritatea noastră este aceea de a proteja drepturile românilor care locuiesc, lucrează sau studiază în Marea Britanie. Vom rămâne în contact permanent cu echipa de negociatori a Comisiei Europene, pentru a ne asigura că toate categoriile de cetățeni îşi vor putea exercita drepturile în deplină concordanță cu dispozițiile cuprinse în acordul de retragere“, a subliniat Victor Negrescu.
De asemenea, oficialul român s-a referit la stadiul pregătirilor la nivel intern pentru preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat pe durata căruia este programată finalizarea procesului privind ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
„România susține semnarea unui acord de retragere care să reflecte unitatea statelor membre și prioritățile asumate de Uniunea Europeană, prin mandatul negociatorului-șef, dar suntem pregătiți pentru oricare dintre posibilele scenarii de evoluție a negocierilor. În calitate de viitoare Președinție la Consiliul Uniunii Europene, colaborăm strâns cu instituțiile europene și cu partenerii austrieci, pentru o bună coordonare a acțiunilor și măsurilor subsumate acestui proces. De asemenea, vom continua să-i consultăm și să-i informăm pe cetăţenii români în raport cu autoritățile britanice și cu noile condiții generate de Brexit“, a declarat Victor Negrescu.
În iunie 2016, un referendum popular organizat în Marea Britanie a decis retragerea acestei țări din Uniunea Europeană. În urma acestui rezultat, Guvernul britanic a declanșat, la 29 martie 2017, procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii pot dura maximum doi ani, urmând ca la 30 martie 2019, pe perioada deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, Marea Britanie să piardă statutul de membru al blocului comunitar.
Ministerul Afacerilor Externe, prin structura coordonată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a creat la 22 martie 2017 un mecanism interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. De asemenea, Consiliul Interministerial pentru Brexit, organism guvernamental care adoptă liniile politice pentru definirea pozițiilor României în negocierile dintre UE 27 și Marea Britanie, este condus de Prim-ministrul României și coordonat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a crescut constant după aderarea României la Uniunea Europeană, tendință menținută și în prezent.
Conform datelor de la Oficiul Național de Statistică, precum și de la alte instituții relevante, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie. Din perspectivă socio-demografică, comunitatea românească este răspândită pe întreg teritoriul Regatului Unit, cu concentrări mai mari în regiunea Londrei și în zonele urbane Birmingham, Manchester și Liverpool, Edinburgh, Glasgow, Leeds, Belfast. Comunitatea românească este în general bine integrată în societatea britanică, cu calificări profesionale înalte, ocupând locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieței muncii (medici, asistenți medicali, asistenți sociali), dar și în domenii care nu prezintă interes pentru forța de muncă locală, totuși necesare economiei și societății britanice (agricultură, construcții, îngrijirea persoanelor în vârstă). Conform estimărilor unei organizații profesionale, în Marea Britanie lucrează peste 2.000 medici români, cărora li se adaugă numeroși specialiști în domeniul financiar-bancar, artiști, arhitecți, profesori, specialiști în IT și cercetători. În învățământul universitar britanic studiază în prezent aproximativ 10.000 de tineri români, la nivelul studiilor de licență, master și doctorat. Totodată, există o comunitate extrem de dinamică la nivelul corpului profesoral și de cercetare la nivel academic.
Lasa un raspuns