Învățământul românesc se confruntă cu o serie de neajunsuri relatate şi semnalate întro declaraţie politică susţinută de deputatul PNL de Suceava, Sanda-Maria Ardeleanu.

În respectiva declaraţie Ardeleanu arată că printre aceste neajunsuri se numără dotarea minimă a cabinetelor și laboratoarelor școlare, acolo unde ele nu au fost transformate în săli de clasă, din lipsă de spațiu, suportarea achiziționării sau confecționării dotărilor din laboratoare de către cadrele didactice, dar şi tehnica informatică uzată şi înlocuită parțial în puține laboratoare. Ardeleanu a precizat că alte probleme ale învăţământului românesc ţin de creșterea numărului de elevi într-o clasă la 40, în timp de numărul calculatoarelor într-un laborator de informatică a rămas la 25, lipsa completă a laboratoarelor de chimie, biologie sau fizică în unele școli, existenţa unui fond de carte învechit și uzat în biblioteci, dar şi săli de sport improprii, nedotate corespunzător cu materiale didactice.

„La aceste probleme se adaugă și cazurile în care actul educațional se desfășoară a cadrelor didactice ce fac eforturi substanțiale pentru a primi copiii în școli, fiind puși chiar în situația de a amenaja săli de clasă în imobile proprietate personală. Mii de copii învață în școli fără autorizație sanitară, iar alte sute, majoritatea din familii defavorizate, nici nu mai ajung vreodată într-o sală de clasă, rămân nealfabetizați, fără vreo șansă la o viață mai bună”, a declarat deputatul PNL de Suceava, care a mai adăugat că „în directă legătură cu una din problemele semnalate în raportările cadrelor didactice și anume existența unor dotări minime, depășite moral și fizic, în liceele cu învățământ profesional și tehnic unde activitatea de clasă se bazează pe componenta practică se află poziția PNL privind învățământul dual”, a declarat deputatul PNL.
Ardeleanu a precizat că aceste neajunsuri sunt condamnate de Ordonanţele de Urgenţă emise de Guvernul condus de Victor Ponta.

“Săptămâna trecută, în Camera Deputaților, prin eforturile parlamentarilor PNL, s-a reușit corectarea OUG nr. 94/2014 prin impunerea unor amendamente care vizau funcționarea învățământului dual. Ordonanța creştea birocraţia din sistem şi scădea spre zero şansele elevilor din comunităţile sărace să urmeze cursurile unei şcoli profesionale, intenția Guvernului fiind clar de a desființa aceste şcoli. Concret, mediul privat era obligat să plătească salarii elevilor, să ceară aprobări de la mai multe instituţii şi consilii, iar învăţământul dual era limitat la doi ani. Ignorând practic statisticile – unul din patru tineri este şomer, iar 16% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază şi nici nu urmează niciun curs de formare profesională – Guvernul Ponta a dorit să împiedice mediul privat să susţină învăţământul profesional, adică exact cei care pot suporta modernizarea laboratoarelor de specialitate, și care, ulterior, ar fi devenit beneficiarii direcți ai acestei forțe de muncă”, a precizat Ardeleanu.
Profesorul universitar sucevean a mai afirmat că prin eforturile liberalilor, învăţământul de tip dual poate începe imediat după absolvirea gimnaziului şi nu, aşa cum prevedea ordonanţa, după învăţământul obligatoriu.
„Conform OUG 94/2014 elevii, după absolvirea clasei a VIII-a, trebuiau să urmeze o altă formă de învăţământ încă doi ani, de exemplu un liceu, iar apoi, după ”învăţământul obligatoriu” să abandoneze liceul şi să intre în sistemul profesional de tip dual. Risipă de timp, resurse şi chiar de candidaţi”, a mai precizat Sanda-Maria Ardeleanu. Nu în ultimul rând, ea a spus că tot la inițiativa PNL, din anul şcolar 2014-2015, şcoala profesională se întinde pe durata a 3 ani, şi nu a doi ani aşa cum era până de curând. Ea a declarat că OUG 94/2014 stabilea ca termen de finalizare a învăţământului dual vârsta de 18 ani, limitându-se astfel durata şcolii profesionale la doi ani, durată insuficientă pentru pregătirea în meserii cu grad mai ridicat de complexitate.

„Mai trebuie amintit că prin Legea Educației Naționale nr.1/2011 a fost reînfiinţat învăţământul profesional omorât de PSD, acesta fiind gândit ca o alternativă pentru deprinderea unei meserii. Astfel, dacă în anul şcolar 2012-2013 doar 11.368 de elevi alegeau şcoala profesională, anul acesta, numărul lor s-a triplat, a ajuns la 35.740. Pentru anul şcolar viitor era estimată cifra de 50.000 de elevi. În aceste condiții, amendamentele PNL la OUG nr. 94/2014 devin vitale pentru salvarea învățământului profesional de care tinerii români au mare nevoie”, a conchis Ardeleanu.

Comentarii Facebook

Despre autor

Postari asemanatoare

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.