La exact doi ani după alegerile locale din 2016, fostul președinte al Consiliului Județean Suceava, deputatul PRO ROMÂNIA, Ioan Cătălin Nechifor, a făcut o retrospectivă la tot ce s-a întâmplat de atunci și până astăzi.
Acesta a amintit de perioada campaniei electorale din 2016 când, după o perioadă grea în care problemele de sănătate au făcut ca viața sa să ia o altă întorsătură, a intrat într-o luptă politică cu un decalaj destul de mare, în ciuda faptului că era președinte în funcție al Consiliului Județean Suceava.
„Îmi aduc aminte și acum ziua în care am apărut în public, la început de aprilie, la inaugurarea Unității de Primiri Urgențe a Spitalului județean, ocazie cu care i-am acordat titlul de Cetățean de Onoare lui Raed Arafat, cel care ne-a ajutat să construim o astfel de unitate, singura de altfel din țară, în afara capitalei. A urmat apoi, a doua zi, semnarea contractului cu Wizz Air care a fost primul semn că Aeroportul „Ștefan cel Mare”, pe care l-am construit în perioada 2013 – 2015, este cu adevărat un aeroport internațional. Au urmat apoi câteva săptămâni de campanie electorală, așa, ca la noi, cu multe acuzații nefondate, cu multe atacuri mizerabile, dar și cu promisiuni din care mai de care mai năstrușnice”, își amintește deputatul Nechifor.
Nechifor recunoaște că lipsa comunicării realizărilor l-a costat
Tot la doi ani după ce a pierdut alegerile în fața lui Gheorghe Flutur, Cătălin Nechifor a declarat că în toată perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean a considerat că nu trebuie să repete zilnic tot ce a realizat pentru județ, pentru că oamenii văd, în acest caz comunicarea nefiind atât de importantă.
„Am crezut, și aici cred că a fost una din greșelile mele, că ceea ce am realizat se vede și că nu trebuie zi de zi să repet. Am zis că cei care merg pe drumul național Suceava – Botoșani văd că cei 43 de km modernizați între octombrie 2013 și august 2014 arată impecabil, de aproape că nu credeai ca ești în România. Am crezut că TransRarăul pe care l-am construit în doar câteva luni, în vara lui 2014, va fi perceput ca o marcă turistică proprie a Bucovinei și că cei care urcă pe acest masiv, între Valea Moldovei și Valea Bistritei, se vor bucura de un traseu montan care rivalizează cu Transfăgărășan și Transalpina, cu mențiunea că, față de celelalte două, TransRarăul urma să fie deschis tot anul pentru că deja cumpărasem toată dotarea necesară, de la un Unimog dotat cu freză, sărăriță, plug, la ATV șenilat și jeep-uri pentru munte. Un alt element important al mandatului meu a fost finalizarea Cetății de Scaun a Sucevei, pe care o preluasem la 20% în 2012 și pe care am finalizat-o în 2016, sau Muzeul de Istorie al Bucovinei, o clădire emblemă a imperiului austriac pe care am modernizat-o între 2013 și 2016. Ar mai fi multe de amintit, Spitalul din Fălticeni, preluat dintre dărăpănături uitate de vremuri în 2012 și pe care l-am adus la 85% după o investiție de 330 miliarde lei vechi acordată de guvernul Ponta, strada Sucevei din Fălticeni, pentru care ne înjurau aproape toți șoferii până în 2015, încât până și Klaus Johannis, în vizita lui în județ, și-a schimbat traseul prin Gura Humorului, de rău ce era drumul. Aș putea aminti, de ce nu, de Școala 4 din Vatra Dornei, de drumul prin codru la Costâna care scurta cu 14 km un traseu către o zonă în care trăiau peste 40 mii de locuitori, de drumurile prin Valea Glodului, Podul Vlădichii, Ulma, Boroaia și multe altele care la fel se adresau unor comunități foarte mari, sau de închiderea tuturor gropilor de gunoi municipale, adevărate focare de infecție și poluare situate pe cursuri majore de apă de la Suceava, Fălticeni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți. Da, sunt încă multe de zis, 153 de proiecte PNDL de drum, apă sau canal pentru 85 de localități din cele 114, 18 proiecte POR pentru școli, cum ar fi Sala de Sport de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, campusurile de la Liceul cu Program Sportiv din Suceava și din Vicovu de Sus, sau rețelele de apă și canal din principalele municipii și orașe. Și sigur, ar mai fi și acel tronson din centura de ocolire a Sucevei care face legătura între DN 2, drumul Siretului și Rădăuțiului și DN 17 drumul Ardealului, pe care am pus-o sub circulație în 2015, fără să fi făcut o inaugurare în sensul clasic, dar și așteptat de unii, pentru simplul fapt că mi-a fost rușine de rușinea companiei naționale CNADNR care n-a fost în stare în 8 ani de zile, la acel moment, să termine decât 6 km din cei 14 ai centurii. Lucrurile astea despre care am vorbit se văd, se știu, sunt parte a unei normalități la care am visat fiindu-vă președinte de consiliu timp de 4 ani și cred că ne bucurăm și acum de ele. Și toate lucrurile de care am vorbit, alături de multe altele, n-aș fi putut să le fac dacă nu aș fi avut alături de mine o echipă mare de oameni care și-au făcut datoria, care au pus suflet și care au înțeles că una dintre principalele mele îndatoriri a fost să îi fac să vină cu drag la serviciu. Și da, nu aș fi reușit dacă nu îl aveam alături de mine pe Victor Ponta, primul ministru care a înțeles întotdeauna ce nevoi are județul Suceava”, a declarat Nechifor.
Promisiunile lui Flutur din campania electorală, azi doar vorbe în vânt
Nechifor a amintit și de zecile de promisiuni pe care politicienii suceveni au avut ocazia să le facă în campania din 2016.
Deputatul îi întreabă astăzi pe cei care au câștigat alegerile atunci, cât din ce au promis au reușit să realizeze? În topul celor care au „aruncat” cu promisiuni se află Gheorghe Flutur, actualul președinte al Consiliului Județean, care în toată această perioadă s-a dovedit a fi un „Gheorghe Flutur obosit”.
Lasa un raspuns