Mai mulţi parlamentari, printre care și deputatul sucevean Alexandru Băișanu, propun printr-un proiect legislativ înregistrat joi, la Senat, ca firmele cu cifra de afaceri de peste 5 milioane de lei şi cu cel puţin 5 angajaţi să fie obligate să angajeze pensionari în calitate de consilieri, argumentul iniţiatorilor fiind că astfel pensionarii ar putea obţine venituri suplimentare şi ar fi evitată şi izolarea lor socială.

„Societăţile comerciale cu capital privat, care, la finalul ultimului an fiscal au avut o cifră de afaceri mai mare de 5.000 000 lei, sunt obligate să angajeze, din rândul pensionarilor, cu contract individual de muncă, persoane cu experienţă, cu titlul de consilier în domeniile de activitate ale societăţii comerciale respective. Pentru persoanele angajate conform prevederilor prezentului articol, nu se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări de sănătate pentru partea din salariu mai mică sau egală cu câştigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, propun iniţiatorii Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Dorel Căprar, Alexandru Băişanu, Eugen Durbacă, Andrei Gerea, Rodica Paraschiv, majoritatea deveniţi recent membri ai Partidului Puterii Umaniste (Social-liberal).

În cazul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 5 000 000 lei şi cu cel puţin de 5 angajaţi, unul dintre aceștia trebuie să fie pensionar, iar în cazul firmelor cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de lei şi cu mai mult de cinci angajaţi ”paritatea nu poate fi mai mare de un consilier pensionar raportat la un număr de 5 persoane care nu au atins pragul vârstei de pensionare”.

Neîndeplinirea acestor obligaţii poate fi constatată de Inspecţia Muncii, afirmă autorii propunerii legislative privind reintegrarea pe piaţa muncii a pensionarilor care îşi doresc să îşi continue activitatea în domeniile în care au activat anterior pensionării.
Iniţiatorii argumentează că pensionarii devin din ce în ce mai săraci comparativ cu ceilalți membri ai societăţii, iar pentru o mică parte dintre ei venituri suplimentar reprezintă o reală sursă de existenţă, fiind direcţionat pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, sănătate şi alimentaţie.
De asemenea, ei subliniază, că retragerea din activitate, lipsa de comunicare cu foştii colegi de breasIă, renunţarea la unele activităţi obişnuite, toate contribuie la o izolare socială treptată a persoanelor vârstnice.

„Cu certitudine, scăderea potenţialului biologic şi a fluxului informaţional contribuie la o deteriorare a sănătăţii şi stării psihologice a persoanelor vârstnice. Pe de altă parte, exodul profesioniştilor români către statele Europei Occidentale – au plecat, în general, persoane active din categoria de vârstă 25-45 de ani – a generat, pe Iângă reducerea drastică a resursei de forţă de muncă înalt calificată, şi o falie între generaţii. Beneficiile demersului nostru, care nu necesită resurse bugetare de ordin public, se vor resimţi, în egală măsură, în rândul  profesioniştilor de vârsta a treia (obţin un venit suplimentar, îşi mențin un ritm de viaţă activ cu efecte pozitive asupra echilibrului psihosomatic, îşi consolidează statutul social), angajatorilor (îşi  asigură o forţă de muncă înalt calificată loială responsabilă), tinerilor ( care vor avea posibilitatea de a ‘învăţa meserie” de ta modele profesionale consacrate) societăţi, în general (care ar deveni mai echilibrată, coezivă şi eficientă)”, afirmă iniţiatorii.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.