Confederatia Nationala Sindicala „Cartel ALFA”, a formulat plangere penala la DNA, impotriva a trei ministri. Este vorba despre Gabriel Oprea -Ministru MAI; Rovana Plumb – Ministrul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice; si Eugen Orlando Teodorovici – Ministrul finantelor publice. Motivatia plangerii penale este savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.

In fapt, la data de 08.07.2015 a fost adoptata OG nr. 14/2015 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice semnata de Prim-Ministru Interimar – Gabriel Oprea si contrasemnata de Ministrul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice – Rovana Plumb si Ministrul finantelor publice- Eugen Orlando Teodorovici.

Actul normativ majoreaza indemnizatiile lunare ale presedintelui, prim-ministrului, ministrilor, presedintilor, vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Senatului si Camerei Deputatilor, Avocatului Poporului, presedintelui Consiliului Legislativ si celui al Curtii de Conturi, secretarului General al Guvernului si celui al Cancelariei Primului – Ministru, directorilor SRI, SIE, SPP si STS, cu nerespectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice care stabilesc ca raportul intre coeficientul de ierarhizare minim si coeficientul de ierarhizare maxim pe baza carora se calculeaza salariile de baza este de 1 la 15 raportat la baza de 600 lei. Ministrul muncii si cel al finantelor publice au sustinut aceasta ordonanta.

Astfel, art. 4 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice stabileste ca in sectorul bugetar, raportul intre coeficientul de ierarhizare minim si coeficientul de ierarhizare maxim pe baza carora se calculeaza salariile de baza este de 1 la 15 iar potrivit art. 10 alin. (4) din acelasi act normativ, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, valoarea de referinta este de 600 lei.

Legea cadru nr. 284/2010 se aplica si persoanelor care ocupa functii de demnitate publica astfel incat la adoptarea OG nr. 14/2015 era obligatoriu sa se respecte limitele maxime prevazute de acest act normativ; aceasta, in conditiile in care OG nr. 14/2015 nu stabileste o derogare de la prevederile Legii nr. 284/2010 cu respectarea art. 63 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative conform caruia „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula “prin derogare de la…”, urmata de mentionarea reglementarii de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel putin egal cu cel al reglementarii de baza.”

Adoptarea dar si sustinerea unui act normativ care urmareste realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezinta o indeplinire defectuoasa a atributiilor de serviciu. Prin adoptarea OG nr. 14/2015 sunt aduse vatamari personalului platit din fonduri publice datorita diminuarii bugetului prin majorarea indemnizatiilor aferente anumitor functii in detrimentul altora. Totodata prin diminuarea bugetului se creeaza o vatamare bunei functionari a institutiilor publice finantate de la bugetul de stat. Astfel, datorita insuficientei fondurilor necesare, institutiile publice finantate de la buget sunt nevoite sa isi desfasoare activitatea cu un numar redus de personal ceea ce afecteaza activitatea acestora.

Potrivit art. 297 alin. (1) din Codul penal, constituie infractiunea de abuz in serviciu nu doar indeplinerea defectuoasa a atributiilor de serviciu ci si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

In acest sens, mentionam ca OG nr. 14/2015 fost adoptata de Guvern fara avizul consultativ prealabil al Consiliului Economic si Social prevazut la „CAPITOLUL II Atributiile Consiliului Economic si Social” din Legea nr. 248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social.

Astfel, conform art. 5 lit. a) din acest act normativ, una dintre atributiile Consiliului Economic si Social este aceea de a aviza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevazute la art. 2 alin. (2), initiate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor si senatorilor, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative.

Printre domeniile de activitate prevazute la art. 2 alin. (2) regasim si relatiile de munca, protectia sociala si politicile salariale, domeniu in care se incadreaza si OG nr. 14/2015.

In aceste conditii, OG nr. 14/2015 putea fi adoptata fara avizul Consiliului Economic si Social numai in situatia de exceptie prevazuta de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social si anume depasirea de catre Consiliu a termenelor prevazute pentru analiza si transmiterea avizului sau. Ori, in situatia de fata, avizul Consiliului Economic si Social nu a fost solicitat fapt ce intruneste conditiile prevazute de art. 297 alin. (1) din Codul penal.

In acest sens sunt si prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii aprobat prin HG nr. 561/2009. Acest regulament prevede la art. 22 ca, dupa finalizarea procesului de avizare interministeriala a proiectului de document de politici publice sau, dupa caz, a proiectului de act normativ, forma finala insotita, daca este cazul, de observatiile institutiilor avizatoare si de nota justificativa privind nepreluarea acestora se transmite, prin grija initiatorilor, Curtii de Conturi a Romaniei, Consiliului Concurentei, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Consiliului Economic si Social si/sau Consiliului Superior al Magistraturii, dupa caz, in vederea obtinerii avizelor, daca obtinerea acestora este obligatorie, conform dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 23 din acelasi act normativ stabileste ca, dupa obtinerea avizelor institutiilor prevazute la art. 22, initiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului, in original, forma finala a proiectului de document de politici publice sau, dupa caz, a proiectului de act normativ, insotit de eventualele observatii si propuneri ale tuturor institutiilor avizatoare, precum si de nota justificativa privind insusirea sau neinsusirea acestora, daca este cazul.

Legalitatea actului normativ impune respectarea anumitor cerinte, printre care se afla si cea potrivit careia, actul normativ trebuie sa fie adoptat sau emis dupa obtinerea avizelor prevazute de lege.

Existenta avizului consultativ este o conditie procedurala anterioara emiterii unui act normativ. Avizul consultativ se caracterizeaza prin aceea ca solicitarea acestuia este obligatorie, dar autoritatile au libertatea de a aprecia daca se conformeaza sau nu continutului acestuia.

Adoptarea OG 14/2015 cauzeaza o vatamare Confederatiei Nationale Sindicale „Cartel ALFA” intrucat aceasta face parte dintre confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, care potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din L egea nr. 248/2013 au dreptul de a desemna o parte dintre membrii CES fiind astfel indeplinite conditiile pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei asa cum sunt ele stabilite de art. 297 din Codul penal.

OG 14/2015 a fost adoptata nu numai fara avizul Consiliului Economic si Social ci si fara respectarea conditiilor de transparenta decizionala reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si fara consultarea partenrilor social in Comisia de Dialog Social.

Potrivit art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, persoanele impotriva carora formulam prezenta plangere au calitatea de functionari publici intrucat exercita o functie de demnitate publica.

Totodata sunt indeplinte prevederile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie privind obtinerea unui folos necuvenit in conditiile in care cei implicati in procesul de adoptare a actului normativ sunt favorizati in detrimentul celorlalte persoane ce fac parte din personalul salarizat din fonduri publice.

 

In drept, conducerea Confederatiei Sindicale a intemeiat prezenta plangere pe urmatoarele dispozitii legale:

art. 13^3 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;

art. 297 din Codul penal.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.