Miruna îmi cântă în legea ei, pe pat, un cântecel în engleză. Lângă ea, telecomenzile îmi fac cu ochiul. Sunt grozav de îndrăznețe și atrăgătoare. De ceva vreme îmi par mult mai sexi decât cărțile din bibliotecă. Ele stau cuminți, aliniate după mărime, înghesuite și ascunse una în alta. Așteptă sfioase să le mângâi, să o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele și să mă bucur de ea în timp ce restul își așteaptă rândul la lectură fără să facă nazuri. Îmi rămân fidele până la capăt, indiferent cât au de așteptat până le citesc.
Telecomenzile, în schimb, nu-s așa. Îndrăznețe peste măsură, sar în fața mea complet lipsite de inhibiții. Știu că dacă nu pun mâna pe ele, pune nevastă-mea și profită de acest lucru căutând mereu să iasă în evidență. Din cauză că sunt mereu căutate, uneori dispar toată ziua doar ca să se amuze de disperarea cu care le căutăm. Știu că nu putem trăi fără ele și profită de asta. Iar când le găsim, de multe ori fac nazuri și nu mai funcționează. Profită ba de mine, ba de nevastă-mea ca să obțină baterii noi. Niște curviștine!
Pe blatul de la bucătărie, două căni de cafea își fac cu ochiul una alteia. Știu amândouă că râvnesc la ele. Din păcate nici una nu e plină, dar parcă ce mai este așa cum pare în ziua de azi? Cafeaua din ele e rece și revigorantă. E drept că-i cam puțină, dar cum nici din ziuă nu a mai rămas multă vreme, s-ar putea să-mi ajungă.
Două mingi, una galbenă mare, alta violet mai mică, stau după perdea și par a sporovăi prin ce au trecut azi. Parcă-s două bătrânele grăsuțe și pline de viață ce stau pe o bancă la poartă povestind despre tinerețile lor. După cum arată, au avut o tinerețe frumoasă și o bătrânețe destul de liniștită. Așa-i cu mingile care nu ies aproape niciodată din casă. Se țin bine!
Fierul de călcat îmi amintește că nu mai am cămăși călcate. Tot el îmi amintește constant că am două mâni stângi, că nu e bine să te joci cu focul și că dacă nu ești atent, te poți arde. E un prieten înțelept și eficient. Dar trebuie să știi cum să te porți cu el. E foarte eficient dacă îl tratezi cu atenție.
Sticluța cu palincă de pe frigider tace. Din toată casă, ea ma privește cel mai dulce. Și mi-e drag de ea de numai. Cu privirea ei de cleștar, e tulburătoare. Îți încălzește sufletul ca nimeni altcineva. Și trupul la fel. E cea mai fidelă amantă. Și discretă. Știe că dacă îmi petrec prea mult timp cu ea, devin un prost așa că îmi dă voie să mă bucur cu ea destul de rar. Dar o gură pe zi tot îi dau. Ca să nu o uit și să nu mă uite. Așa se mențin vii relațiile. Cu puțină implicare din partea ambilor parteneri.
Lasa un raspuns