“Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin”, potrivit proiectului care modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
La al doilea tur de scrutin, care are loc la două săptămâni de la primul tur, participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, potrivit proiectului de lege depus de parlamentarii liberali.
“În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se va face de către biroul electoral de circumscripţie”, prevede iniţiativa legislativă.
“În această situaţie, persoana aleasă nu va avea legitimitate. Pot exista situaţii, mai ales în condiţiile unei participări scăzute la vot, în care primarul unei localităţi să fie ales cu un număr extrem de mic de voturi. Acest fapt, dincolo de legitimitatea scăzută pe care o va avea alesul, poate conduce foarte uşor la dirijarea artificială a votului de către grupuri de persoane din cadrul/din afara comunităţii, încălcându-se astfel toate principiile de bază care statutează prezenta reglementare, putând discuta în această speţă şi chiar de implicaţii de ordin constituţional”, spune liberalul.
Deputatul PNL susţine că alegerea primarului într-un singur tur a a înlocuit sistemul anterior în care acesta era ales în două tururi, “soluţie legislativă care devenise o normalitate statuată de legea românească şi care a căpătat în timp o recunoaştere majoră din partea societăţii”.
“În acest context, considerăm absolut necesară revenirea la sistemul alegerii primarului în două tururi de scrutin, soluţie legislativă şi tehnică care asigură un grad mai ridicat de legitimitate pentru persoana aleasă, dar şi o corectitudine mai mare în desemnarea gospodarului comunităţii”, mai spune liberalul.
Proiectul de lege este semnat de peste 40 de parlamentari PNL, printre care şi fostul preşedinte al partidului Alina Gorghiu.
Senatul este prima cameră sesizată.
PNL a cerut, în anul 2016, ca premierul Dacian Cioloş să emită OUG pentru revenire la alegerea primarului în două tururi, însă, acesta nu a răspuns solicitării liberalilor.
Liberalii au depus pe 12 februarie 2016 o plângere prealabilă la Secretariatul General al Guvernului prin care a înştiinţat că va ataca Hotărârea de Guvern privind stabilirea datei alegerilor locale.
Demersul PNL era singura cale procedurală pe care partidul o mai avea la dispoziţie pentru a pune în discuţie legea alegerilor locale, respectiv organizarea acestora într-un singur tur de scrutin, legea neputând fi atacată la CCR decât în cadrul unui proces pe rolul instanţelor sau, direct, de Avocatul Poporului, susţineau juriştii partidului.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 15 aprilie 2016, plângerea formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin, hotărârea nefiind definitivă.
Deşi PNL a făcut demersuri în instanta pentru a contesta legea alegerilor locale la CCR, speţa a fost discutată de Curte ca urmare a unei plângeri depuse de jurnalistul Liviu Avram.
Judecatorii CCR au respins, în luna mai 2016, sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin. Preşedintele CCR de la acea vreme, Augustin Zegrean, declarând că sesizarea a fost „respinsă ca neîntemeiată” şi că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală şi modalităţile de organizare a alegerilor.
