Propunere de directivă a Parlamentului European și Consiliului Europei

Propunerea de directivă a Parlamentului European și Consiliului Europei privește condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, schimb de elevi, formare profesională, remunerați și neremunerați, servicii de voluntariat și muncă au pair.

În domeniul Educației, Uniunea Europeană propunere o nouă directivă, prin care se stabilesc condițiile de intrare și de ședere pentru cercetătorii, studenții, elevii, stagiarii remunerați și neremunerați, voluntarii și lucrătorii au pair resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă mai mare de trei luni. Propunerea introduce condițiile de admisie pentru două categorii de resortisanți ai țărilor terțe, care nu sunt reglementate în prezent de un cadru al UE cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, și anume lucrătorii au pair și stagiarii remunerați, pentru a le asigura protecția și a garanta respectarea drepturilor lor legale. În cazul cercetătorilor resortisanți ai țărilor terțe, condițiile de admisie a familiei devin mai favorabile, la fel ca accesul la piața forței de muncă pentru membrii familiei și mobilitatea acestora în interiorul UE.

Propunerea prevede că unui solicitant care îndeplinește toate condițiile stabilite pentru admisia într-unul dintre statele membre i se acordă o viză de lungă ședere sau un permis de ședere. Propunerea facilitează și simplifică mobilitatea în interiorul UE pentru studenți și cercetători, în special pentru cei care participă la programele Erasmus Mundus sau Marie Curie, care vor fi extinse și vor înregistra o creștere a participării în contextul următorului cadru financiar multianual. Propunerea sporește drepturile studenților în ceea ce privește munca cu fracțiune de normă și permite studenților și cercetătorilor, după finalizarea studiilor/proiectului de cercetare, să rămână pe teritoriul UE pentru o perioadă de 12 luni, pentru a-și căuta un loc de muncă.

Directiva pe care UE o propune statelor membre în domeniul Educației vine ca urmare a unor importante provocări structurale, atât demografice, cât și economice cu care se confruntă. Realitatea este că populația de vârstă activă a încetat, practic, să crească, iar în următorii doi ani va începe să scadă. Atât din motive economice, cât și din motive demografice, tendințele observate în ceea ce privește creșterea ratei de ocupare, axate în special asupra forței de muncă calificate, vor persista în deceniul următor. De asemenea, analizând situația în profunzime, constatăm că UE se confruntă cu o situație de „urgentă nevoie de inovare”. Europa alocă, în fiecare an, un procent din PIB cu 0,8 % mai mic decât cel alocat de SUA și cu 1,5 % mai mic decât cel alocat de Japonia pentru cercetare și dezvoltare (C-D). Mii de cercetători și inovatori cu cele mai înalte calificări s-au mutat în țări în care condițiile sunt mai favorabile. Deși piața UE este cea mai mare din lume, ea este încă fragmentată și insuficient de deschisă inovării. Strategia Europa 2020 și inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” au stabilit obiectivul creșterii investițiilor în cercetare și inovare, care impune o creștere a locurilor de muncă în domeniul cercetării în Europa cu un număr estimat la un milion. Imigrația din afara UE este o sursă de persoane înalt calificate, în special cercetătorii și studenții resortisanți ai țărilor terțe fiind categorii de persoane din ce în ce mai căutate și pe care UE trebuie să le atragă în mod activ. Studenții și cercetătorii resortisanți ai țărilor terțe pot contribui la crearea unei rezerve de lucrători potențiali bine pregătiți și de capital uman de care UE are nevoie pentru a putea face față cu succes provocărilor sus-menționate.

Posibilitatea oferită resortisanților țărilor terțe de a dobândi competențe și cunoștințe printr-o perioadă de formare în Europa încurajează „circulația creierelor” și sprijină cooperarea cu țările terțe, lucru benefic atât pentru țările de origine, cât pentru țările gazdă. Globalizarea impune nevoia consolidării relațiilor dintre întreprinderile din UE și piețele străine, în timp ce deplasările stagiarilor și ale lucrătorilor au pair încurajează dezvoltarea capitalului uman, duc la îmbogățirea atât a migranților, cât și a țării lor de origine și a țării gazdă, precum și la o mai bună cunoaștere reciprocă între culturi. Cu toate acestea, în absența unui cadru juridic clar, există, de asemenea, un risc al exploatării la care sunt expuși cu precădere stagiarii și lucrătorii au pair, care atrage după sine riscul concurenței neloiale.

Tocmai pentru a exploata cât mai bine aceste avantaje și a aborda aceste riscuri în mod adecvat și luând în considerare asemănările dintre provocările cu care se confruntă aceste categorii de imigranți, documentul supus atenției noastre propune modificarea Directivei 2004/114/CE a Consiliului privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat, extinzând domeniul de aplicare al acesteia pentru a cuprinde și stagiarii remunerați și lucrătorii au pair și conferind un caracter obligatoriu unor dispoziții privind stagiarii neremunerați care în prezent sunt la latitudinea statelor membre, precum și Directivei 2005/71/CE a Consiliului privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe, în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică.

Menționăm că dispozițiile propunerii respectă și promovează obiectivele Strategiei Europa 2020 și abordarea globală în materie de migrație și mobilitate. În plus, instituirea unor proceduri comune de admisie și asigurarea unui statut juridic pentru stagiari și lucrătorii au pair le poate oferi acestora protecție împotriva exploatării. De asemenea, propunerea este conformă cu politica UE în domeniul dezvoltării, care pune accentul pe eradicarea sărăciei și atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. În special, dispozițiile privind mobilitatea stagiarilor între UE și țările de origine ar permite fluxuri stabile de fonduri, precum și transferuri de competențe și investiții.

Propunerea are efecte pozitive asupra drepturilor fundamentale, deoarece consolidează drepturile procedurale ale resortisanților țărilor terțe și recunoaște și garantează drepturile stagiarilor remunerați și ale lucrătorilor au pair. În acest sens, propunerea este în concordanță cu drepturile și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale, în special cu articolul 7 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, cu articolul 12 privind libertatea de întrunire și de asociere, cu articolul 15 alineatul (1) privind libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, cu articolul 15 alineatul (3) privind egalitatea condițiilor de muncă, cu articolul 21 alineatul (2) privind nediscriminarea, cu articolul 31 privind condițiile de muncă echitabile și corecte, cu articolul 34 privind securitatea socială și asistența socială și cu articolul 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil.

În elaborarea acestei propuneri, foarte importantă este abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM), care stabilește cadrul general al politicii externe a UE în domeniul migrației. Aceasta definește modul în care UE organizează dialogul și cooperarea cu țările terțe în domeniul migrației și al mobilității. Deosebit de relevante în acest context sunt parteneriatele pentru mobilitate, care oferă cadre bilaterale personalizate de cooperare între UE și anumite țări din afara UE (în special din vecinătatea UE) și care pot conține, de asemenea, măsuri și programe pentru promovarea mobilității categoriilor de persoane vizate de prezenta propunere de directivă.

Bineînțeles că documentul prezentat de UE a fost realizat după ce în prealabil au fost consultate părțile interesate. Discuțiile cu statele membre au avut loc în cadrul reuniunilor Comitetului privind imigrația și azilul (CIA). Acestea s-au referit mai întâi la constatările rapoartelor privind aplicarea directivelor și au avut loc apoi în contextul pregătirii prezentei inițiative, context în care statele membre au prezentat și contribuții scrise ca răspuns la întrebările difuzate înainte de reuniunea CIA. Consultarea părților interesate relevante a inclus ateliere organizate de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) cu comunitatea Erasmus Mundus, pe tema vizelor și a programelor comune de doctorat Erasmus Mundus, ateliere și discuții cu platformele naționale ale organizațiilor care desfășoară programe de schimburi de tineri (printre care și organizații ale elevilor și voluntarilor), precum și un atelier de lucru privind punctele de vedere ale comunității de cercetare în cadrul unei reuniuni a organizațiilor coordonatoare din cadrul EURAXESS. Au fost organizate mai multe ateliere de către Rețeaua europeană de migrație (REM) privind mobilitatea studenților internaționali, întrebări ad hoc adresate REM, precum și un studiu pe scară largă privind imigrația studenților internaționali către UE.

O consultare publică online a fost lansată la 1 iunie 2012 prin IPM și au fost primite 1 461 de răspunsuri. O mare majoritate a respondenților (91 %) consideră că atractivitatea UE ca destinație pentru cercetători ar trebui să fie îmbunătățită, iar 87 % afirmă același lucru pentru studenți. Pentru ambele categorii, cele mai mari probleme identificate au fost vizele și permisele de ședere. Peste 70 % din respondenți au considerat că atractivitatea UE ar trebui, de asemenea, îmbunătățită pentru elevi, voluntari și stagiarii neremunerați. Nu a existat nicio discrepanță geografică între răspunsurile provenind din interiorul UE și cele din exteriorul UE. În sfârșit, au fost luate, de asemenea, în considerare rezultatele relevante ale consultării publice referitoare la Comunicarea-cadru privind Spațiul european de cercetare, precum și rezultatele studiului privind vizele Erasmus Mundus, realizat în rândul studenților și foștilor studenți Erasmus Mundus de către Asociația studenților și foștilor studenți Erasmus Mundi (EMA), la cererea Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA).

Concluzionăm prezentarea generală a Propunerii menționând că aceasta se află  în concordanță cu unul dintre obiectivele acțiunii UE în materie de educație, și anume acela de a promova Uniunea ca centru mondial de excelență pentru educație și relații internaționale și de a ameliora schimbul de cunoștințe la nivel internațional, acesta fiind un mijloc de a contribui la difuzarea valorilor precum drepturile omului, democrația și statul de drept.