Muzeului Oului din Vama
Ieșit abia de-o zi din coajă,
Un pui pufos și alintat,
Privea mirat, cuprins de vrajă,
Cum sta găina la ouat.
A așteptat cu nerăbdare,
Apoi s-a dus să vadă rodul:
Un ou frumos și-atât de mare
Încât s-a minunat, nerodul!
Îl admira fără-ncetare,
Dar chiar atunci, nu știu cum dracu’,
O mâță rea, șireată tare,
S-a repezit spre el, săracu’…
Și după ce-a găsit scăpare
Sub un morman de cherestea,
S-a-ntors zicând, spre oul care
Se sfărâmase de podea:
-Mă jur – dacă voi crește mare –
Să fac și eu un ou, ca mama,
Pe care-apoi să-l ia-n păstrare
MUZEUL OULUI DIN VAMA!
Constantin Moldovan
Lasa un raspuns