Sunetul armelor răsună în continuare pe teritoriul Ucrainei, invadată de ruşi cu o desfăşurare de forţe masivă. În vreme ce războiul pune presiune pe Europa de Est, iar Occidentul caută soluţii sub ameninţarea unei eventuale crize energetice sau alimentare, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că luptele au ajuns într-un punct decisiv pentru soarta regiunii Donbas. Potrivit acestuia, oraşul estic Severodoneţk „rămâne epicentrul confruntării”, bătălia fiind „una dintre cele mai dificile de până acum”.
Uniunea Europeană ar putea interzice furnizarea de servicii cloud către Rusia
Uniunea Europeană lucrează la o posibilă interzicere a furnizării de servicii cloud către Rusia, ca parte a noilor sancţiuni împotriva Kremlinului pentru invadarea Ucrainei, a declarat miercuri un oficial UE pentru Reuters, notând că măsura este complexă din punct de vedere tehnic, transmite Reuters. Dacă va fi introdusă, nu este clar cum ar fi afectată Rusia de interdicţia UE, deoarece furnizorii de top de servicii cloud din Europa sunt companii din SUA, inclusiv Amazon, Google şi Microsoft.
Uniunea Europeană a adoptat săptămâna trecută un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului, care include un embargo petrolier, măsuri restrictive asupra băncilor ruseşti şi interzicerea furnizării de servicii de consultanţă către Moscova. O versiune iniţială a unui comunicat de presă privind pachetul de sancţiuni, emis de Consiliul UE pe 3 iunie, se referea, de asemenea, la o interdicţie privind furnizarea de servicii cloud, dar ulterior a fost modificată pentru a elimina această referinţă. Această sancţiune nu apare în textele legale publicate în Jurnalul Oficial al UE.
Un ofiţer de presă al Consiliului a spus că menţionarea iniţială a sancţiunii privind serviciile cloud a fost ”o eroare materială” şi a refuzat să spună dacă ar fi putut fi cauzată de o dezbatere pe această temă între statele UE. Un oficial al UE familiarizat cu deciziile privind sancţiunile a declarat că măsura privind serviciile cloud nu a fost niciodată propusă de Comisia Europeană, dar a adăugat că UE lucrează la introducerea interdicţiei în eventualele runde viitoare de sancţiuni, deşi este dificilă din punct de vedere tehnic.
Într-un tweet de marţi, consilierul preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a spus că editarea comunicatului de presă de către Consiliul UE a fost făcută fără a oferi o explicaţie clară şi că sugerează o posibilă atenuare a sancţiunilor. ”Trebuie să creştem presiunea sancţiunilor, nu să scădem”, a spus el.
Zelenski: Soarta Donbasului ucrainean este decisă la Severodoneţk
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că oraşul estic Severodoneţk „rămâne epicentrul confruntării din Donbas”, conform CNN. „Aceasta este o bătălie foarte acerbă, foarte dificilă”, a spus el, adăugînd: „Probabil una dintre cele mai dificile de-a lungul acestui război. Sunt recunoscător tuturor celor care apără această linie. În multe feluri, acolo se decide soarta Donbasului nostru”.
Zelenski a mai spus că miercuri „ocupanţii au anunţat vestea absolut nebună că se pregătesc să unească unele cluburi de fotbal din toate teritoriile ocupate într-un pseudo-campionat – din Doneţk, Luhansk, Herson, Melitopol, Crimeea şi chiar o parte a Georgiei”. El a numit această decizie „o batjocură” la adresa poporului ucrainean. Doar revenirea la Ucraina, a subliniat ZelenskI, va însemna „o viaţă normală pentru aceste teritorii, pentru aceste oraşe — din nou … Paşnic, sigur, deschis către lume. Şi, desigur, noi meciuri ale echipelor de talie mondială la Donbas Arena”, a adăugat el, potrivit news.ro.
Volodimir Zelenski a mulţumit, de asemenea, preşedintelui Poloniei Andrzej Duda şi preşedintelui Slovaciei Zuzana Čaputová pentru iniţiativa comună de a începe „o călătorie specială în ţările europene pentru a susţine perspectiva europeană” a ţării sale. El spune că toţi diplomaţii ucraineni lucrează pe deplin în această direcţie. Preşedintele ucrainean a mai menţionat că s-a adresat miercuri reprezentanţilor celor mai mari fonduri de investiţii din lume la un eveniment privat şi le-a îndemnat să investească în Ucraina. Zelenski a vorbit cu „membrii comunităţii liderilor marilor companii americane”. El i-a îndemnat „să părăsească piaţa rusă şi să nu sprijine acest război cu taxele lor” şi a spus că este foarte important pentru el să ştie că aceşti lideri susţin intensificarea sancţiunilor împotriva Rusiei.
ONU: Consecinţele războiului în Ucraina se agravează în lume
Consecinţele negative în lume ale invaziei ruse în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de persoane, a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, prezentând un al doilea raport al Organizaţiei despre repercusiunile internaţionale ale războiului, potrivit France Presse.
„Impactul războiului asupra securităţii alimentare, energiei şi finanţelor este sistemic, grav şi se accelerează”, a atenţionat el. „Pentru populaţiile din lumea întreaga războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi mizerie, lăsând în siajul său haosul social şi economic”, a avertizat şeful ONU. Dacă „criza alimentară din acest an este legată şi de o lipsă de acces” la produse alimentare, „lipsa de hrană ar putea fi o problemă în anul viitor”, potrivit lui.
„Nu există decât un singur mijloc de a opri această furtună care se prefigurează: invazia rusă în Ucraina trebuie să înceteze”, a declarat Antonio Guterres, evocând negocierile în curs asupra unui „acord global care ar permite exportul securizat al alimentelor produse în Ucraina prin Marea Neagră şi un acces fără obstacole pe pieţele mondiale pentru alimentele şi îngrăşămintele ruseşti”.
„Acest acord este esenţial pentru sute de milioane de persoane în ţările emergente, inclusiv în Africa subsahariană”, a subliniat secretarul general al Naţiunilor Unite, refuzând să ofere detalii despre aceste negocieri desfăşurate de ONU de mai multe săptămâni şi fără vreun rezultat până în prezent.
Potrivit celui de-al doilea raport al ONU, realizat sub conducerea Rebecăi Grynspan, conegociatoare a ONU a acordului evocat de Antonio Guterres, „94 de ţări, cu 1,6 miliarde de locuitori, sunt grav expuse la cel puţin o dimensiune a crizei” – finanţe, alimentaţie şi energie -, „incapabile să-i facă faţă”. „Din aceste 1,6 miliarde de persoane, 1,2 miliarde sau trei sferturi trăiesc în ţări grav expuse şi vulnerabile simultan celor trei dimensiuni”, precizează raportul. În viitor, „nicio ţară sau comunitate nu va fi ocolită de această criză a costului vieţii”, afirmă documentul citat de Agerpres.
Raportul precizează că „războiul ar putea duce la creşterea numărului persoanelor în situaţie de insecuritate alimentară cu 47 de milioane în 2022, ajungându-se la 323 de milioane până la sfârşitul anului” în curs.
„Până la 58 de milioane de africani în plus ar putea cădea în sărăcie în acest an”, indică raportul, potrivit căruia extrema sărăcie în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord „ar putea afecta încă 2,8 milioane de persoane în 2022”. În Asia de Sud, „500 de milioane de persoane sunt expuse grav dimensiunilor alimentară şi financiară, o situaţie agravată de puternice valuri de căldură care afectează culturile din zonă”, se menţionează de asemenea în document. Pentru atenuarea crizei, „eforturi concrete trebuie făcute pentru a garanta că aprovizionările esenţiale cu hrană şi energie ajung la cei mai vulnerabili”, potrivit ONU, relatează observatornews.ro.
Lasa un raspuns