Tot mai mulți ucrainieni și moldoveni trec graniţa în România pentru a petrece Revelionul în staţiunile din județ. Autoritățile susțin că numărul celor care vin în țara nostră este în creștere faţă de anii precedenți.
Cei mai mulţi se îndreaptă spre staţiunile de la munte, locuri tradiţionale pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Acolo hotelierii au pregătit pachete de Revelion special pentru aceștia. Pe stil vechi, Revelionul încep peste două zile.
Pentru a evita aglomeraţia, poliţiştii de frontieră au sporit efectivele în această săptămână și au deschis un sens de intrare suplimentar. În plus, le recomandă şoferilor să folosească aplicația trafic online, pentru a vedea care este cea mai liberă vamă.
Polițiștii de frontieră sunt pregătiți pentru numărul mare de persoane care vor să între în România. Cea mai aglomerată zi se anunță cea de sâmbătă, când cei care nu au apucat să își ia concediu mai devreme, se vor grăbi să ajungă în stațiunile de munte în care și-au făcut rezervări pentru a-și petrece sărbătorile.
Revelionul 2018 pe rit vechi
Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 Ianuarie, după calendarul Iulian. Această sărbătoare este comemorată de credincioşii creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
În satele din Republica Moldova și în cele de români din Ucraina obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.
Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodariei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.
Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
Lasa un raspuns