Rezervația  este administrată de Parcul Național Călimani și gestionată de Direcția Silvică Suceava prin Ocolul Silvic Dorna Candrenilor.

Tinovu de la Poiana Stampei a căpătat primă dată statut de protecție în anul 1955 printr-o hotărâre a Consiliului Județean în care a fost declarată rezervație naturală. După anul 1990, în urma mai multor etape, acesta a fost declarat rezervație naturală științifică, ajungând să facă parte din rețeaua „Natura 2000”, iar din 2012 a primit un statut internațional fiind declarat sit ramsar – o zonă umedă de importanță internațională.

Sit-ul are o suprafață de 695 de hectare și este format din două zone: zona centrală ce reprezintă tinovul propriu-zis, o zonă mlăștinoasă cu o troficitate redusă în care speciile luptă pentru supraviețuire și cu un inel de jur-împrejur format din păduri de molid. Acestea asigură un tampon între zona exterioară și ceea ce se întâmplă în zona Tinovului. Tamponul s-a format prin acumulare de apă alături de materie organică în timp, materie care din cauza apei stagnante se degradează foarte greu, formând această turbă, care pe alocuri ajunge și la adâncimea de 10 metri.

Importanța Tinovului este foarte mare. Din punct de vedere științific este un depozit de informație, în diferitele state de turbă găsindu-se straturi cu polen nealterat, unde cercetătorii au putut identifica prezența și succesiunea speciilor în timp, identificând astfel speciile care existau milioane de ani în urmă.

Tinovul Mare, Poiana StampeiZona centrală Tinov este o zonă cu o troficitate redusă: există materie organică în curs de descompunere, însă nu poate fi atrasă din sol de către plante, deoarece aceasta nu a ajuns în forma în care plantele o pot folosi și atunci în interior este o luptă pentru supraviețuire. Sunt foarte multe exemplare de pini subțiri, și chiar dacă nu au un diametru deosebit, ei pot avea vechime și de peste 100 de ani.

Fauna prezentă în zona Tinovului și în trecere prin acea zonă este formată din specii de mamifere mari, precum ursul, lupul sau râsul. Aici putem întâlni și păsări, cum ar fi cocoșul de munte și multe specii de ciocănitoare. Este o zonă cu un statut de protecție așa de bine stabilit, astfel, influența antropică este redusă chiar la limita de zero, unde toate speciile se dezvoltă în liniște în acea zonă.

„În anii trecuți, pentru a atrage turiștii în acea zonă pentru a le arăta frumusețile de acolo, împreună cu administrația Ocolului Silvic Dorna Candrenilor s-a reamenajat și s-a pus la punct poteca tematică care traversează Rezervația Naturală «Tinov». Aceasta are o lungime de un kilometru, fiind montate pe alocuri patru panouri prin care reușim să aducem informații vizitatorilor despre Tinov și despre ceea ce se poate găsi acolo. Dacă nu ar exista aceste panouri, turistul nu ar avea la dispoziție informații despre ceea ce este acolo și despre ce se întâmplă”, a declarat Dan Grigoroaia, ranger.

Această potecă s-a construit cu eforturi foarte mari din partea Ocolului Silvic Dorna Candrenilor, deoarece nu ar fi existant alte variante. Poteca este susținută de grinzi de lemn pentru a fi accesibilită tot timpul, deoarece pe parcursul întregului an, fără această potecă nu s-ar putea trece prin Tinov.

Vizitatorii pot vizita oricând Rezervația Naturală „Tinov”, din acest motiv există și panouri informaționale, cu o baza de informații suficiente pentru o plimbare.

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.