Iohannis a participat la deschiderea Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”, unde a subliniat că regiunea Mării Negre are o semnificație specială, fiind frontieră pentru NATO și Uniunea Europeană și un punct de congruență comercială, culturală și de securitate între Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Șeful statului a adăugat că această regiune reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică și cea Sudică a NATO și UE, cu toate amenințările, riscurile și provocările care vin din aceste zone.
„Acest spațiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic și energetic. Prezența unor conflicte înghețate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalității transfrontaliere și tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar și crucială pentru securitatea continentului nostru și chiar a spațiului euro-atlantic în ansamblu”, a declarat șeful statului.
Klaus Iohannis a explicat că în prezent există un spectru mai larg de provocări, cu un complex de amenințări ce nu puteau fi anticipate cu câțiva ani în urmă și care fac mediul de securitate imprevizibil.
„În Est, avem de-a face cu Federația Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internațional și care, prin acțiunile sale de militarizare a spațiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră. Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violență, terorism internațional care afectează continentul european și migrație ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate și de dificultatea găsirii unor soluții durabile pentru criza din Siria sau Yemen și pentru stabilizarea situației din Libia și Irak. Simultan, ne confruntăm cu amenințări la adresa securității energetice și cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate și promptitudine”, a mai adăugat Iohannis.
Șeful statului a atins și problema securități energetice, considerând că, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică și o semnificație nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă.
„Deși nu suntem afectați în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României și țară cu vocație democratică și pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât și la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră”, a spus el.
Lasa un raspuns