Ardeleanu a spus că a constatat că la Casa de Cultură, atât la nivelul infrastructurii cât și al conținutului activităților găzduite de aceasta, a fost deshisă o rană.
„Fără mijloace de autosusținere și întreținere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a devenit ținta unui atentat cultural neprevăzut și greu de imaginat, desfășurat aparent „cu acte în regulă”, de întreprinzători pragmatici dar care nu au nimic, probabil, cu trecutul acestui oraș, cu simbolurile sale, cu nevoia de a cultiva autenticul și de a nu distruge operele înaintașilor. Ca sucevean care a copilărit în Suceava în care Nicolae Porumbescu a executat 3 clădiri reprezentative, cum ar fi Casa de oaspeți, Casa de Cultură a Sindicatelor și o vilă proprietate personală, îmi exprim indignarea față de distrugerea arhitecturii foaierului Casei de Cultură și transformarea lui într-un bar, prețios și snob denumit „Padrino Lounge”, a declarat deputatul PDL.
Aceasta s-a întrebat unde a dispărut Piața de marmură care făcea parte din complexul arhitectonic al Casei de Cultură din Suceava, declarat monument arhitectonic la nivel național. Mai mult, ea a povestit prin ce a trebuit să treacă, alături de sucevenii care au dorit pe data de 28 decembrie să asiste la Concertul Vienez, desfășurat în sala mare a Casei de Cultură.
„M-am aflat, alături de familie și un grup de prieteni din țară, printre spectatorii de la Concertul Vienez din 28 decembrie. A fost unul dintre momentele cele mai penibile pe care le-am trăit în calitate de sucevean, dar și de deputat, trebuind să explic oaspeților mei cum se poate ca într-o sală de spectacol, înghețată conform tradiției, să pătrundă fumul și zgomotul dintr-un bar ai cărui consumatori nu aveau nimic cu spectacolul din sală”, a mai spus Ardeleanu.
Ardeleanu a precizat că salută declarația primarului Lungu, dar este stupefiată de reacția unora dintre sucevenii care s-au resemnat în fața kitch-ului. Deputatul de Suceava crede că în acest moment foaierul din Casa de Cultură trebuie să revină la forma inițială.
„Coloanele romane, candelabrele de prost gust și draperiile de budoir nu au ce cauta în Casa lui Nicolae și a Mariei Porumbescu. Ca deputat de Suceava, nu vreau ca mandatul meu să fie legat de distrugerea acestei clădiri și mă angajez să depun toate eforturile pentru salvarea ei. Fac un apel către toți parlamentarii suceveni în vederea solidarizării noastre pe acest subiect dureros. Sunt convinsă că societatea civilă și opinia publică pot să joace un rol hotărâtor în această situație extrem de gravă”, a declarat deputatul sucevean.
Trebuie precizat că edificiul cultural este opera arhitectului Nicolae Porumbescu, unul dintre reprezentanții modernismului în arhitectură, lucrarea aparținând curentului functionalism liric,
„Trebuie, fără îndoială, să intre în patrimoniul național. Casa de Cultură de la Suceava se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspirație populară, proiectate și construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu și a soției sale, Maria Porumbescu, în anii ’70, în câteva orașe din țară printre care și Suceava”, a încheiat domnia sa.
Lasa un raspuns