Este un lucru cunoscut că Bucovina este una dintre cele mai îndrăgite destinaţii de turism cultural din România. Frumuseţea satelor din Bucovina, armonia dintre peisajul construit într-un cadru natural de excepţie, tradițiile şi oamenii primitori au fost și sunt parte a produsului turistic Bucovina.

Din păcate, dezvoltarea din ultimii ani nu a ţinut cont de faptul că noile construcţii trebuie să se armonizeze arhitectonic, coloristic sau prin stilistica decoraţiunilor, cu construcţiile vechi tradiţionale. În mare majoritate, satele cele mai afectate de intervenţii negative în peisaj sunt cele aşezate de-a lungul principalelor artere de circulaţie turistică. Drumurile către mănăstirile monumente UNESCO sunt presărate cu construcţii noi: unele prea mari, altele prea strident colorate, altele „străjuite” în loc de fostele porţi bucovinene, de garduri pe care tronează lei sau şoimi de ipsos. Aceste practici în construcţii au început să fie sesizate şi criticate de turişti, iar pe termen lung, vor conduce la modificarea ireversibilă a ceea ce reprezintă Bucovina ca destinaţie turistică.

Multe dintre intervenţiile negative nu se datorează unor intenţii condamnabile. Locuitorii satelor au dorit case noi, confortabile şi s-au inspirat din tipologia urbană românească sau străină. Construcţiile noi din sate pot fi realizate însă cu păstrarea specificului local sau chiar prin integrarea caselor vechi, iar respectarea unor recomandări simple, legate de colorit, de forme, de preluarea unor elemente constructive de la casa tradiţională din Bucovina, ar conduce la păstrarea unui peisaj caracterizat de turişti, în trecut, ca „idilic”.

Broşura „Satul bucovinean ca destinaţie turistică. Cum îl protejăm şi promovăm?”, editată de Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Naţional de Informare Turistică, este o culegere de recomandări practice pentru păstrarea peisajului cultural al Bucovinei şi se adresează locuitorilor satelor Bucovinei, autorităţilor locale, investitorilor din turism şi tuturor celor care îndrăgesc zona.

Structurată în unsprezece capitole, acest ghid de bune practici prezintă argumente şi exemple pozitive de destinaţii turistice care au conservat și valorificat peisajului construit, precum și recomandări de adaptare a caracteristicilor arhitecturii tradiţionale la construcţiile noi din Bucovina (corpul casei, acoperişuri, faţade, prispă, foişor, ferestre şi uşi, talpa şi temelia casei, detalii, porţi şi garduri, curtea şi fântâna), drepturi şi obligaţii ale primarilor cu privire la păstrarea imaginii satului, amenajarea spaţiilor publice rurale pentru a promova satul ca destinaţie turistică.

Cu o structură clară, broşura este o culegere de recomandări ce vizează tehnicile de construcţie ale caselor, dar şi amenajarea spaţiului public, prezentând în imagini exemple „Aşa da” şi exemple „Aşa nu”, studii de caz care explică detaliat practici pozitive şi negative din satele județului Suceava. Multe fotografii au fost puse la dispoziţie de proprietarii de pensiuni sau au fost realizate de către studenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, specializarea turism, în urma cercetărilor de teren realizate în ultimii trei ani, în cadrul campaniei „Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o casă!”. Imagini de excepţie au fost puse la dispoziţie de artişti fotografi care iubesc Bucovina şi care au imortalizat frumuseţea zonei: Sorin Onişor, Pedro Palamar, Victor Rusu.

Broşura este rezultatul muncii unor specialişti în etnografie, arhitectură, turism şi a cooperării unor organizaţii care au înţeles însemnătatea păstrării peisajului cultural al Bucovinei: Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei, Asociaţia de Dezvoltare Economică şi Regională, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord-Est şi Asociaţia pentru Turism Bucovina.

Dorinţa acestora este ca acest material să devină un îndrumar şi o sursă de inspiraţie pentru păstrarea autenticității peisajului cultural al Bucovinei, de dragul nostru, al celor care locuim aici şi care ne mândrim cu ea, dar şi pentru turiştii care vin să o viziteze, devenind astfel o resursă economică pe termen lung.

Bucovina merită o şansă, iar Bucovina de mâine, este responsabilitatea noastră, a tuturor!

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.