sau Colegiului Național de Apărare – găselnița prin care se „educă” VIP-urile politicii, inclusiv din politica locală

BejinariuEste vorba despre un parlamentar PSD de Suceava (de Siret) despre care nu s-a mai auzit de multă vreme nimic !

O cincime dintre parlamentarii României au absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare (CNAp). Jurnaliștii au identificat 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, care au diplomă din partea acestui Colegiu, aflat în subordinea Ministerului Apărării. Mai mult, 7 dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. În ordine alfabetică: Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Victor Ponta, Valeriu Steriu (recent ales președinte al UNPR), Elena Udrea (fost lider al PMP). Mai departe, 6 dintre cei 23 de membri ai Cabinetului Cioloș (punându-l la socoteală și pe ministrul demisionar al Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu) au considerat necesar să urmeze cursurile CNAp: Petre Tobă – Interne, Adrian Curaj – Educație, Marius Bostan – Comunicații, Elisabeta Lipă – Tineret și Sport, Ciprian Bucur – Relația cu Parlamentul. Alți absolvenți cu greutate ai Colegiului sunt: actualii șefi de la SRI și SIE, Eduard Hellvig, respectiv Mihai-Răzvan Ungureanu, precum și fostul director al SRI, George Maior;  președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru; președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu; președintele Comitetului Olimpic Sportiv Român, Alin-Adrian Petrache (fost deputat PSD); vicepreședintele ANAF Daniel Diaconescu, consilierii prezidențiali Constantin Dudu Ionescu, Bogdan Aurescu, Gheorghe Angelescu. La urma urmei, de ce are nevoie mai tot politicianul român și / sau sucevean să treacă pe acolo?

Aduce beneficii…

Din 1992, anul înființării, și până astăzi, Colegiul Național de Apărare a fost cel mai adesea comparat cu o „școală de cadre’’. O recunoștea primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, absolventă a promoției 2001 de la CNAp, într-un articol publicat de ziarul România Liberă în anul 2012: „Acum, la cursuri participă 300 de oameni. Probabil au aflat că mulți absolvenți ai Colegiului devin rezervă de cadre pentru ministere. După 2005, când partidelor li s-a permis să recomande mai mulți candidați pentru înscrierea la cursuri, Colegiul nu mai are aceeași valoare”. Alții susțin că, demnitari fiind, nu puteau ocoli studiile din domeniul securității naționale. Din această categorie face parte, de pildă, fosta ministră Sulfina Barbu (acum deputată PNL), care spunea, în 2012, că a și predat la Colegiu. Ea povestea atunci că urmase cursurile la recomandarea lui Emil Boc. O altă deputată, Gabriela Anghel – membră, mai nou, a Partidului Național Democrat, constituit din foștii PP-DD-iști care nu s-au înscris nici în PSD, nici în UNPR – a declarat că a urmat și ea cursurile de „aproape o lună” (!!!), în 2013, după ce achitase o taxă de 400 de lei. Printre cei care îi fuseseră profesori, spune ea, s-au aflat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și academicianul Răzvan Theodorescu.

„Pentru mine, Colegiul Național de Apărare a fost o experiență benefică. La primul mandat, chiar am avut nevoie de o formă de învățământ care să ne pună la dispoziție anumite informații pe care nu aveam cum să le avem ca persoane normale, ca oameni de rând. Eu, în virtutea faptului că eram la primul mandat, mi-am dat seama că trebuie să mă duc undeva, să îmi spună cineva ce să fac, ce e buna guvernare, cum se face… Am început să mă interesez, că așa am făcut. Ei pun la dispoziție aceste cursuri ca formă de învățământ. Nu vine nimeni să recruteze, trebuie să te duci să te interesezi. Eu am făcut cursurile de Securitate și bună guvernare, cel despre sistemul de urgențe – tot ce înseamnă ISU, istoria lui, ce mai este nevoie, ce ar mai fi fost oportun să se facă. Chiar au fost informații utile, ca să spun așa.” a declarat Gabriela Anghel care mai spunea că nu a susținut examen de admitere. „Au fost niște întrebări care mi s-au pus. Eu mi-am notat, mi-am scris la fiecare curs pe care l-am avut. A durat aproape o lună de zile, a fost curs intensiv. S-a făcut aproape în fiecare zi. Eu îmi aduc aminte că am făcut cu Răzvan Theodorescu, cu un domn care se numea Răzvan Buzatu, dacă nu mă înșel, a fost și domnul Raed Arafat pe partea asta de urgențe”. Răzvan Buzatu este expert în afaceri europene și a fost, printre altele, consilier al președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, consilier la Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului European și consilier la Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României. Un alt absolvent al CNAp este deputatul PNL Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă. El a urmat cursurile Colegiului în 2008 și susține că, în acea perioadă, fiecare instituție trebuia să trimită o persoană la specializare.

Cursuri speciale pentru VIP-urile politice

Colegiul Național de Apărare propune trei tipuri de cursuri: unul introductiv – care durează 3 luni, unul principal – de 6 luni și unul pentru VIP-uri. Acest din urmă curs, axat pe „Securitate și bună guvernare”  l-au absolvit, în luna trecută, miniștrii Patriciu Achimaș-Cadariu, Raul Bostan și Ciprian Bucur. Cursul principal: „Probleme actuale ale securității naționale”, are durata de 24 de săptămâni și se desfășoară de luni până vineri, între orele 9-14. Cel de 3 luni se numește „Introducere în securitatea națională. Condițiile de înscriere stipulate pe site-ul Colegiului depind de tipul cursului ales. Pentru cursul introductiv, candidații susțin un colocviu pe baza unui referat de maximum 10 pagini, întocmit pe o temă din domeniul securității naționale. Ei trebuie să achite o taxă de concurs în valoare de 100 de lei. Odată înscriși, taxa de școlarizare este de 1.500 de lei. Pentru cursul principal, cel de 6 luni, taxa de școlarizare este de 2.500 de lei, dar condițiile de înscriere sunt aceleași. La cursul VIP, în schimb, nu este necesar niciun referat. Înscrierea se face pe baza selecției dosarelor, iar taxa de școlarizare este de 500 de lei. Potrivit planului de învățământ pentru 2015-2016, la cursul VIP – cel pe care îl urmează majoritatea politicienilor – există 26 de locuri finanțate de la bugetul de stat, repartizate în felul următor: 20 revin Ministerului Apărării, 2 locuri – SRI-ului, 1 loc – SPP-ului, 3 locuri – beneficiarilor externi. În promoția lui Achimaș-Cadariu, de pildă, au fost 45 de persoane. Lista candidaților admiși nu precizează care dintre ei achită taxa de 500 de lei, aferentă cursului VIP. Colegiul Național de Apărare nu a făcut public niciodată bugetul de care beneficiază. De asemenea, bugetul Ministerului Apărării este ținut la secret. De pe site-ul transparenta-bugetara.gov.ro, lansat de Guvern în acest an, lipsesc atât execuția bugetară a MApN, cât și cele ale Universității Naționale de Apărare și Colegiului subordonat. Asta se întâmplă în condițiile în care până și Academia de Științe ale Securității Naționale a publicat execuția bugetară pe ultimele luni.

Deputat PSD de Suceava cu „școală… de cadre”

Să recapitulăm: avem un Colegiu care acordă diplome pentru sute de demnitari, după un curs de trei săptămâni. Cel puțin jumătate dintre beneficiari sunt pregătiți din bugetul Ministerului Apărării – care este ținut la secret. Cei mai mulți dintre parlamentarii care au absolvit Colegiul evită să răspundă ce au studiat timp de trei săptămâni. Totuși, cei mai mulți dintre ei au în comun salturi în carieră, ulterior obținerii diplomei. Este CNAp, așa cum spunea Olguța Vasilescu, o școală de cadre pentru ministere? Dacă da, cine selectează dosarele? Cine decide care politician are acces în această castă și care nu? Printre cei 113 parlamentari din actuala legislatură care au absolvit Colegiul Național de Apărare se numără: fostul președinte executiv al PSD Valeriu Zgonea, încă președinte al Camerei Deputaților; senatorul UNPR Șerban Mihăilescu (promoția 1994); deputatul PSD de Suceava (de Siret și câteva comune mai exact) Eugen Bejinariu care a fost o perioadă în guvernarea Năstase și secretar general al Guvernului și mulți alții despre care o să mai scriem. Și așa „școala de cadre politice” continuă să furnizeze noi și noi „experți în securitate” sau chiar „doctori în științe militare’’. 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.