Pornind de la premisa că Laura Georgescu nu este echivalentul CNA, prestația jurnaliștilor Antena3 după condamnarea la zece ani de închisoare pentru fondatorul trustului de presă nu a rămas fără ecou nici în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului.
Narcisa Iorga, membru al CNA, explică în detaliu faptul că apelurile jurnaliștilor ANTENA3 privind solidarizarea cu patronul și fondatorul trustului de presă sunt nefondate, având în vedere că postul de televiziune nu este în pericol, după ce Instanța a decis confiscarea terenului din care, printr-un contract de închiriere, Antena3 transmite.
Narcisa Iorga face referire la situația RealitateaTV, televizunea care s-a confruntat cu aceleași probleme, făcând o analogie între cele două cazuri.
Iată explicațiile Narcisei Iorga cu privire la acest subiect, dar și rolul CNA în acest caz:
„Tragi-comedia jucată de angajații Antena 3, cum că s-ar urmări închiderea postului, nu are nicio legătură cu realitatea. Antena 3 nu riscă nimic. Nimeni nu-i poate opri emisia. Nimic n-o poate închide. Totul e doar un joc de imagine. ”Specialiștii în manipulare” știu că victimizarea e cel mai facil mijloc de a pune în mișcare masele. Antena 3 folosește acest tertip, deși scopul nu este salvarea postului – căci acesta nu se află în niciun fel de pericol – ci a ultimelor franjuri din imaginea lui Dan Voiculescu.
Implicit, din forța sa de negociere politică folosind postul de știri. Antena 3 lansează reproșuri fără perdea către primul-ministru care, după ce a fost atât de puternic susținut în ultimii ani, să permită tocmai în mandatul său condamnarea patronului de facto al trustului Intact. Realitatea TV a rămas fără regie de emisie în direct, a emis apoi dintr-un cort de pânză în plin ger. Și, totuși, postul a supraviețuit. Nu a rămas fără licență. Nu a închis-o nimeni. Antena 3 joacă doar un teatru prost, deși ridică pe scenă inclusiv mari actori.
Ce s-a întâmplat cu Realitatea TV
La data de 23 octombrie 2011, postul Realitatea TV a rămas fără emisie la ora 18, chiar în timp ce își difuza în direct programul. La acea vreme, Sebastian Ghiță conducea postul printr-un contract de management încheiat cu Sorin Ovidiu Vântu și se afla în conflict atât cu Vântu, cât și cu Elan Schwartzenberg, care cumpărase ”de jure” pachetul majoritar de acţiuni de la Vântu. Schwartzenberg a preluat controlul asupra postului Realitatea TV, care a început instantaneu o altă emisie, dintr-o altă locație, fără ca ziariștii aflați în redacție să știe ce se întâmplă. După această mişcare, postul lui Ghiţă a emis sub numele RTV, dar cu aceeași siglă a Realității TV, însă nu a fost preluat de cablişti decât parţial, pentru câteva minute. Șocul jurnaliștilor care se aflau în emisie a fost descris la vremea respectivă de Corina Drăgotescu. În noaptea ce a urmat, societățile de cablu au primit semnal pentru două emisii diferite, pe aceeași frecvență, a Realității TV. Implicit, abonații aveau parte de schimbări bruște de program și de sigle, când Realitatea TV, când RTV. Era o situație nemaiîntâlnită în audiovizualul românesc.
Sebastian Ghiță investise BANI în echipamentele și oamenii Realității TV, dar își asigurase spatele în cazul în care ar fi fost scos din afacere: obținuse în vara anului 2011 modificarea licenței unei televiziuni locale din Târgu Jiu în licență cu emisie prin satelit, adică una care putea emite oriunde, nu doar în acel oraș.
N-a reușit din prima încercare. Răsvan Popescu, președinte al CNA atunci, a forțat și a repus solicitarea Ridzone Computers Târgu Jiu pe ordinea de zi a CNA la numai o săptămână după respingere.
Aranjase și majoritatea de voturi necesare. Nu am înțeles decât mai târziu că în spatele acestei solicitări peste rând se aflau cei de la Realitatea TV, în speță Sebastian Ghiță și Sorin Enache care formau o echipă atunci își asigurau un backup. Personal, am votat împotrivă pentru că nu vedeam niciun motiv pentru ca o televiziune fără posibilități materiale și editoriale din Târgu Jiu să fie difuzată oriunde în lume.
Așadar, această licență urma să fie folosită acum, în toamna lui 2011 de către Sebastian Ghiță, care rămăsese cu o parte din echipa redacțională și cu echipamente în sediul și studioul vechi al Realității TV. Ca să emită pe o altă societate, dar din aceleași studiouri, avea nevoie de autorizare din partea CNA. Scandalul din sediul Realității s-a mutat la CNA.
Pe 1 noiembrie 2011, la ședința CNA au venit și oamenii lui Ghiță, și oamenii lui Schwartzenberg. În urma discuţiilor, Consiliul a hotărât cu 6 voturi pentru şi 4 împotrivă (dintre care doar doi mai sunt astăzi în CNA: Răsvan Popescu, Christian Mititelu) autorizarea studioului societăţii Ridzone, modificarea structurii serviciului de programe şi a formatului din generalist (cum era cel din Târgu Jiu) în tematic de ştiri şi informaţii. Culmea, Răsvan Popescu și Christian Mititelu, care votaseră pentru modificarea licenței RTV din televiziune locală în Târgu Jiu în una prin satelit, acum au votat împotriva autorizării studiourilor din București.
Eu am votat pentru autorizare. Dacă aceleași studiouri din care emisese Realitatea TV fuseseră optime pentru Realitatea TV, nu puteau fi altfel pentru România TV.
Mai mult, dacă Realitatea TV putea emite fără nicio problemă de legalitate dintr-un cort de pânză instalat în curtea sediului actual al televiziunii, de ce s-ar fi împotrivit CNA autorizării România TV, căruia tot CNA îi dăduse licența de satelit?! Nu am nicio îndoială cu privire la votul pozitiv, de data aceasta, al celor doi membri CNA menționați mai sus pentru autorizarea sediului Antena 3. Personal voi vota pentru autorizare, inclusiv dacă s-ar face dintr-un cort, așa cum a emis o perioadă Realitatea TV. Așadar, nu e niciun risc ca Antena 3 să rămână fără emisie
Ce spune Constituția României
Articolul 30, referitor la libertatea de exprimare, consacră la alin.(4) faptul că ”nicio publicație nu poate fi suprimată”. Evident că legea fundamentală nu se referă doar la mijloacele de informare tipărite, ci la oricare mijloc de informare în masă. Așadar, un post de televiziune nu poate fi suprimat printr-o decizie administrativă, cum este aceea de a-i fi confiscat un sediu. Instanța a hotărât confiscarea sediului pe care îl folosește postul de televiziune Antena 3. În niciun caz, această decizie nu înseamnă suprimarea postului de televiziune, dar Antena 3 repetă obsesiv că decizia instanței este un ”dictat politic” împotriva singurului post de opoziție față de președintele României, cel care ar fi determinat și hotărârea instanței.
Ce spune legea audiovizualului
Autoritățile publice pot asigura, la cerere, protecţia jurnaliştilor în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor. Legea audiovizualului prevede că desfăşurarea de percheziţii în sediile sau localurile radiodifuzorilor nu trebuie să prejudicieze libera exprimare a jurnaliştilor şi nici nu poate suspenda difuzarea programelor. Așadar, dacă jurnaliștii Antena 3 consideră că s-ar afla în imposibilitatea de a-și exercita profesia din cauza deciziei de confiscare a sediului televiziunii, pot să solicite sprijinul CNA, de exemplu. Nu au făcut-o și nu o vor face pentru că știu că nu se află în această situație. Nimeni nu le va pune sigiliu pe uși fără un termen rezonabil și nici măcar nu se știe dacă vor fi obligați să evacueze sediul sau doar să plătească statului chiria pentru el. Preferă victimizarea și incitarea la proteste publice față de o decizie judecătorească definitivă.
Tânguirile vedetelor de dragul patronului
”Judecătorii au dus la îndeplinire planul politic de răzbunare a lui Traian Băsescu, de a închide Antena 3. Fără nicio legătură cu dosarul ICA, terenul și clădirea în care funcționează Antena 3 vor fi confiscate. Pe lângă planul politic, este pus în aplicare și planul economic de blocare a activității postului de televiziune. Toate acestea doar pentru împiedicarea jurnaliștilor trustului Intact să-și continue anchetele”.
Așa sună știrile difuzată din oră în oră de către postul Antena 3. Directorul Mihai Gâdea face apel la solidaritate. Cere găzduire în curtea, în casa vreunui telespectator. Repetă că ”sunt condamnați oameni nevinovați, care rămân fără case”, iar ”Antena 3 rămâne fără sediu, fără nicio explicație logică”, ”DNA le confiscă, pune lacăt și scrie confiscat”. Mircea Badea vorbește despre ”plutonul de execuție” referindu-se la completul de judecată și despre ”dorința scelerată de a face rău a lui Băsescu”.
Adrian Ursu repetă întruna că este un ”asasinat politico-economic”. Toți trei vorbesc ironic despre o plimbare absolut întâmplătoare în jurul Palatului Cotroceni, duminică, la ora 17. ”Noi nu chemăm pe nimeni. Ne-am bucura foarte mult să ne întâlnim, dar nu chemăm pe nimeni”, spune zâmbind directorul postului Antena 3, mesaj indus repetitiv din oră în oră. Se fac deja live-uri din fața Palatului Cotroceni în care se prezintă ”plimbarea”, care nu are nevoie de nicio autorizație. Un alt realizator anunță că vin autocare din Moldova și anunță ora și locul plecării dintr-un anumit oraș către București. Sunt anunțate ca fiind mesaje primite pe Facebook ori pe telefon. Toate informațiile au o țintă comună: întipărirea ideii că se dorește încetarea emisiei Antena 3 și că e nevoie de o reacție publică masivă. Un sindicalist anunță că duminică se vor plimba alți 10.000 de oameni alături de vedetele Antenei 3. ”Doar atât a putut strânge în 12 ore, dar mai sună și încearcă să mai aducă”. Postul difuzează spoturi-apel de susținere: ”plimbarea libertății” sau ”dacă oamenii răi vin după Mircea Badea și după Mihai Gâdea cine o să-i apere?” cu vocea lui Mircea Badea în off pe imaginile unei mulțimi participând la un spectacol în aer liber. Toate buletinele de știri conțin referiri la condamnarea politică, fără nicio dovadă, a fondatorului trustului. Acesta este, de fapt, nucleul protestului: hotărârea instanței cu privire la Dan Voiculescu, nicidecum solidarizarea față de riscul închiderii Antenei 3.
Când se poate întrerupe emisia unui post
Legea audiovizualului prevede trei situații clare în care un post poate rămâne fără licență audiovizuală, deci fără dreptul de a emite;
ART. 57
(1) Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii:
a) titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
c) ca urmare a încălcării normelor privind regimul proprietăţii în audiovizual, prevăzute la art. 46, şi a nerespectării dispoziţiilor art. 56 – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
c^1) ca urmare a încălcării prevederilor alin. (8) şi (9) ale art. 44 şi ale art. 56 – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
e) la cererea titularului – NU ESTE CAZUL ANTENEI 3
Ce se întâmplă când o televiziune își schimbă sediul
Societatea deținătoare a licenței anunță CNA că își modifică sediul sau spațiul de emisie, iar Consiliul trimite o echipă de inspecție și control care stabilește dacă noul spațiu îndeplinește condițiile tehnice necesare emisiei. Raportul este avizat prin votul în plenul CNA, iar decizia de autorizare a udiovizuală se eliberează imediat.
E adevărat că mutarea unor spații de emisie nu este un lucru ușor, dar nici imposibil, cu atât mai mult cu cât Antena 3 și Antena 1 au mai multe studiouri de emisie (în fostul teatru Excelsior și în cadrul Romexpo), spații generoase, în care pot fi mutate oricând modulele studiourilor mai mici de unde se realizează emisiunile de talk-show de peste zi sau cele de știri.
Eticheta ”post confiscat” este prezentă permanent pe ecran. Confiscarea dispusă de instanță este prezentată drept o încercare de intimidare a postului și un atac la libertatea de expresie. Pentru postul de știri asociat CNN, nu se mai întâmplă nimic altceva în lume. Nu mai difuzează nicio știre, în afara celor referitoare la sentința pronunțată vineri, 8 august, împotriva patronului său de facto, Dan Voiculescu.
Premierul trimite pe Facebook mesaje încurajatoare pentru Antena 3, ”care va fi încă mulți ani aici”. Dar cine a pus altfel problema, în afara Antenei 3? Vedetele bat obrazul politicienilor care nu se solidarizează cu Antena 3. Mai ales celor din PNL. În studiouri, sunt aduși susținători politici și nepolitici, care-i încurajează să continue lupta. Terapie de grup și marketing politic. CNA e anihilat din cauza scandalului în care e implicată persoana care îl conduce. Tăcerea Antenei 3 în scandalul Laura Georgescu, propusă de Guvernul României în CNA, primește în schimb tăcerea CNA în scandalul Antena 3 vs. Justiție.
Lăsat să se rostogolească fără nicio intervenție din partea CNA sau din partea CSM, acest demers pseudo-jurnalistic al Antenei 3 riscă să ajungă un bulgăre uriaș care poate demola construcția fragilă a instituțiilor statului. Astăzi, lovesc într-un complet de judecată și în sentința dată de acesta, mâine lovesc în guvernul care nu răspunde cererilor angajaților unui condamnat și tot așa, până când televiziunea va deveni noul tribunal al poporului. Prin satelit.
sursa: bog Narcisa Iorga
Lasa un raspuns