Senatoarea PNL, Vasilica Steliana Miron, cere sprijinul comunității online pentru legea creanțelor cesionate

„Creanţele cesionate pot fi valorificate la maximum dublul sumei din valoarea de cesiune, fără a depăşi valoarea debitului principal restant”, se arată în proiectul de lege privind reglementarea creanţelor cesionate.

În acest moment ,Camera Deputaților este forul decizionar în privința acestei legi. Noua lege prevede recuperarea creanţei în rate, în urma negocierii dintre debitor şi proprietarul de drept al creanţei. Mai exact, dacă banca vinde creanța cu 15% din valoarea acesteia, recuperatorul nu mai poate încasa de la debitor mai mult de 30%.

Senatoarea PNL, Vasilica Steliana Miron a cerut printr-o postare pe contul său de socializare, sprijinul comunității online pentru acest act normativ.

„Susține şi tu legea care redă dreptul debitorului şi familiei sale la o viaţă socială normală! Proiectul legislativ privind reglementarea creanţelor cesionate a fost aprobat de Senat, acum avem nevoie de sprijinul vostru pentru a trece legea și de Camera Deputaților! Semnați petiția și spuneți STOP firmelor de recuperări creanțe!”, a spus senatoarea PNL.

Senatorii au adoptat Legea privind reglementarea creanțelor cesionate, în încercarea de-a pune capăt unor ticăloșii perpetuate de ani buni, care au umflat conturile unor firme de recuperare, la limita legalității și dincolo de ea. Asta după ce anterior au mai aprobat o reglementare, prin care datornicii băncilor nu vor mai putea fi deposedați de locuințe și aruncați în stradă, fără un proces în care să aibă posibilitatea de-a se apăra.
Date statistice

Astăzi în România potrivit Registrului Comerțului funcționează circa 200 de firme de recuperare a creanțelor, de unde deducem că au o activitate foarte profitabilă. În perioada 2010 – 2014, numărul firmelor de recuperare a creanţelor aproape s-a dublat, de la 105 la 193, profitul acestora atingând peste 21 milioane lei în 2014.

Pe lângă aceste firme funcționează de cele mai multe ori case de avocatură, care nu desfășoară vreo activitate pe teritoriul țării noastre. O altă anomalie întâlnită în acest sector e faptul că banii obținuți nu sunt fiscalizați și i-au drumul străinătății.

Cifra de afaceri a acestor recuperatori s-a ridicat anul trecut, potrivit KeysFin, la 194 de milioane de lei, profitul situându-se la valoarea de 21,1 milioane de lei. În topul acestora se situează EOS KSI România SRL, Asset Portofolio Servicing România SRL, Top Factoring SRL, VS Communication SRL și Cycle European SRL.

Cum funcționează sistemul care a nenorocit mii de români

Activitatea recuperatorilor are un parcurs standard de cele mai multe ori. În primă fază, o firmă puternică din afara țării cumpără datoriile de la banci, la sume ce variază între 8-15% din valoarea acestora. Al doilea pas este mandatarea unei firme din România sau a unei case de avocatură care va recupera respectivele creanțe, executând silit debitorii, de cele mai multe ori aruncându-i în stradă.

Legea le permite executorilor judecătorești angajați de recuperatori și avocați să-l execute pe amărât „simultan ori succesiv” (art. 665 alin. 4 din noul Cod de procedură civilă), indiferent de motivele ori împrejurările nefaste care au stat la baza nașterii datoriei.

În practică, băncile preferă să îl distrugă pe client, decât să se înțeleagă cu acesta sau să-i mai scadă din creanță. În schimb, o vând aproape pe nimic instituțiilor financiare din afară, cu care – cel mai adesea – lucrează mână-n mână, pentru a scoate bani nefiscalizați din țară.

De ce sunt așa de mari creditele în România? Deoarece de cele mai multe ori acestea și-au acoperit o parte din creditele neperformante din dobânzile uriaşe.

Veriga principală în acest lanț „trofic” este reprezentat de banci. Din momentul în care clienții nu și-au plătit creditele, bancile apelează la firmele de recupereare și contra unei sume grase, acestea acționează exterminându-l pe cel care s-a împrumutat. Business-ul este extrem de profitabil pentru două, din cele trei parți, a treia parte fiind datornicii.

Este un business profitabil pentru cele două părţi, nu şi pentru a treia, clienţi.

„Bancherii şi-au acoperit mare parte din aceste credite din dobânzile uriaşe percepute, astfel că le-a fost simplu să scape de datornici. La rândul lor, firmele de creanţe au cumpărat creditele ieftin şi, din marja rămasă, îşi aco­peră un profit semnificativ. De pierdut au clienţii care, aflaţi în incapacitate de plată, s-au văzut cu veniturile blocate şi bunurile scoase la vânzare. Legea falimentului personal a venit prea târziu pentru majoritatea”, au mai spus experţii KeysFin.

Abuzuri de nedescris

După ani de zile, parlamentarii au ajuns la concluzia că, în contextul crizei financiare, milioane de români nu mai pot fi lăsați fără o protecție legislativă.

Activitatea de recuperare a acestor firme nu se subordonează în niciun fel BNR, funcționând ca niște SRL-uri, ceea ce le permite – lor și executorilor judecătorești – să comită abuzuri de nedescris.

Un al lucru hilar este faptul că, în acest moment, debitorul este obligat să achite și taxă pe valoarea adăugată pe banii percepuți de executorul judecătoresc, deși nu achiziționează vreun bun și nici nu desfășoară vreo activitate comercială, așa cum prevede Codul Fiscal. Cu toate că plenul Senatului a aprobat legea, cu unele modificări, Comisia Juridică și Consiliul Legislativ respinseseră proiectul, dovedind fără tăgadă cât le pasă membrilor respectivi de cetățeanul de rând. Că doar șpăgile nu de la acesta provin, ci de la marile companii cu interese dubioase.

Prin prevederea existentă la art. 1 al Legii privind reglementarea creanțelor cesionate s-a prevăzut ca recuperarea să se facă cu plata în rate. În acest mod, cetățenii nu mai riscau să fie deposedați de propriile locuințe, urmând a-și achita datoria în timp, ceea ce se bate cap în cap cu prevederea menționată anterior, din Codul de Procedură Civilă, care-i dă dreptul executorului judecătoresc să-l execute pe debitor după cum are el chef, „simultan ori succesiv”.

Statistica KeysFin mai arată un lucru interesant: faptul că marea majoritate a firmelor de recuperare de creanţe se află în zona Capitalei, afacerile acestora depăşind 174 mi­lioane de lei.

O hartă a datornicilor, realizată din prisma business-ului de recuperare creanţe, situează zona Moldovei pe locul secund, cu 14,7 milioane de lei, urmată de Nord-Est cu 1,7 milioane şi Centru cu 1,1 mi­lioane lei. Zonele de Vest, Sud-Vest şi Sud ale ţării abia dacă au adunat împreună 1,9 milioane de lei.