În contextul pandemic în care ne aflăm și care a influențat activitățile educative din unitățile de învățământ din ţara noastra, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) a iniţiat un sondaj cu privire la percepţia părinţilor la impactul imediat şi pe termen mediu al acestor activităţi asupra instruirii elevilor.

Ȋntr-un interval relativ scurt de circa 72 ore, sondajul a avut un număr reprezentativ de repondenţi, aproximativ 70.000 de părinţi au dorit să-şi exprime punctul de vedere.

Referitor la ȋntrebările cu privire la rezidenţă şi studii, observăm că ȋn mediu urban s-a răspuns ȋntr-un procent de 68,8% ceea ce denotă un interes mai mare la acest nivel de rezidenţă sau un acces mai facil la informaţiile transmise ȋn mass media şi prin intermediul reţelelor de socializare.

Referitor la studiile repondenţilor, care ţin cont conform sondajului şi de mediul de rezidenţă, 34,7% au studii liceale şi 52,6% au studii superioare ceea ce ar trebui să asigure ȋntr-o mare măsură corectitudinea şi relevanţa răspunsurilor date.

De asemenea observăm că, dintre repondenţi, 81,9% este reprezentat de către doamne, ceea ce ne face să credem că doamnele sunt preponderent active pe grupurile părinţilor şi mult mai implicate ȋn procesul educaţional al propriilor copii, scrie newsbv.ro.

La ȋntrebarea „Ce ați observat la copilul dumneavoastră, legat de procesul de învățare, desfășurat până în acest moment?” un procent de 40,1% dintre repodenţi consideră că, ȋn actualul context pandemic, copilul are un nivel de cunoştinţe optim.

Dăcă luăm ȋn calcul cei 37,3% repondenţi care consideră că propriul copil nu şi-a ȋnsuşit un nivel de cunoştinţe optim precum şi cei 19% care consideră că propriul copil are nevoie de activităţi remediale, rezultă că mai mult de jumătate dintre copii trebuie să intre ȋntr-un proces accelerat de activităţi remediale.

Ȋntrebarea „Cum apreciați eficiența activităților de predare-învățare-evaluare desfășurate în mediul online comparativ cu cele desfășurate în sala de clasă?” vine ȋn sprijinul ȋntrebării anterioare prin care un număr de 75,7% dintre părinţi consideră că activitatea din mediul online este mai redusă şi mult mai redusă comparativ cu cea desfășurata în sala de clasă.

„Care sunt îngrijorările legate de activitatea de instruire a copilului dumneavoastră în actualul context pandemic?” – ȋntrebare cu răspuns multiplu

55,3% dintre părinţii care au răspuns se tem că, datorită actualului context pandemic, copilul nu va avea un nivel de cunoștințe optim care să îi permită trecerea la nivelul următor;

40,5% consideră că vor exista efecte în plan psihologic (anxietate, depresie etc);

33,4% dintre părinţi se tem că vor exista efecte în plan fiziologic (obezitate, afectare oculară etc);

15,6% dintre părinţi nu au nicio îngrijorare.

La ȋntrebare „Credeţi că decizia de continuare a activităților educaționale, în format fizic, acolo unde incidența depășește 3/1000, este benefică din punct de vedere al învățării pentru aceștia?” observăm că un procent major dintre părinţi (67,9%) consideră că activitatea trebuie să continuie şi ȋn condiţiile depăşirii unei incidenţe de 3/1000, tocmai pentru a veni ȋn sprijinul dobândirii de competenţe.

Referitor la ȋntrebarea care a suscitat un interes major ȋn ultimele zile ȋn spaţiul public „Credeţi că o eventuală decizie legată de prelungirea cu două săptămâni a structurii anului școlar (ţinând cont de competenţele cheie, planurile cadru şi curriculă), ȋncepând cu 2022-2023, este benefică pentru elevi?” observăm un oarecare echilibru, cu o diferenţă de 3,9% ȋntre cei majoritari care spun că nu doresc o modificare a structurii anului şcolar (42,9%) şi cei care doresc această structură (39%) ȋncepând cu anul 2022-2023.

La ȋntrebarea „În ce măsură considerați că modificarea structurii anului școlar, ȋncepând cu 2022-2023, din două semestre în trei trimestre, este o decizie oportună și eficientă?”

24,3% dintre părinţi sunt de acord cu trecerea la o structură a anului şcolar care să cuprindă 3 trimestre;

38,4% spun că nu sunt de acord cu trecerea de la un sistem cu 2 semestre la unul cu trei trimestre;

37,3% consideră că doar ȋntr-o oarecare măsură este util să trecem la un sistem cu 3 trimestre.

Din punctul nostru de vedere, ca şi la ȋntrebarea anterioară care face referire la modificarea anului şcolar, punctele de vedere ale părinţilor sunt echilibrate.

Având ȋn vedere campania iniţiată de Ministerul Educaţiei şi cu sprijinul FNAP, ne-am dorit să aflăm punctul de vedere al părinţilor referitor la o eventuală testare ȋn masă cu teste non invazive, pe bază de salivă, ȋn unitatea de ȋnvăţământ, ţinând cont şi de practicile similare care au apărut la nivelul unor sisteme de ȋnvăţământ din Uniunea Europeană.

Observăm că, mai mult de jumătate dintre părinţi, mai exact 53,2%, spun că ar fi de acord cu testarea copilului doar cu acordul lor, la care, dacă adăugăm şi răspunsul ferm a 37% dintre părinţi care spun că nu doresc să fie testat copilul cu aceste teste non invazive, ne dăm seama că, dacă se va ţine cont de părerea părinţilor majoritari, nu va exista posibilitatea de testare ȋn masă fără acordul părinţilor.

Observăm de asemenea că, la următoarea ȋntrebare, care face referire la o eventuală testare ȋn masă, „cine artrebuie să realizeze această testare în unitățile de învățământ cu teste non invazive”, 96,5% dintre părinţi consideră că, obligatoriu testarea trebuie să fie făcută de către un asistent sau de către un medic la nivelul unităţii de ȋnvăţământ.

Acest procent ne arată că, şi dacă ar primi acceptul de testare din partea părinţilor, ţinând cont de numărul cadrelor medicale angajate ȋn unităţile de ȋnvăţământ, Ministerul Educaţiei ȋmpreună cu Ministerul Sănătăţii, nu vor avea posibilitatea să asigure personal medical ȋn fiecare unitate de ȋnvăţământ pentru testarea in masă.

Ultimele ȋntrebări care fac referire la ȋncrederea părinţilor cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare şi la un eventual raport de cauzalitate ȋntre deschiderea unităţilor de ȋnvăţământ şi cresterea numărului de infectări, observăm că, ȋntr-un procent major (65,7%), părinţii au ȋncredere ȋn respectarea normelor ȋn cadrul unităţii de ȋnvăţământ  şi de asemenea consideră, ȋntr-un procent mai mare de 50%, că nu există un raport de cauzalitate ȋntre deschiderea unităţilor de ȋnvăţământ şi numărul de infectări.

 

Sursa: PS NEWS

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.