de Dragoş Huţuleac
Într-o lume în care aproape totul se tranzacționează, inclusiv loialitatea și convingerile, singurul mod sigur de a înțelege adevărul din spatele unor decizii este să urmărești banii. Oricât ne-am dori să credem că suntem reprezentați de oameni care pun interesul public pe primul loc, realitatea ne arată altceva. De la nivel înalt și până la administrația locală, prea mulți dintre cei care ar trebui să fie în slujba cetățenilor răspund, în fapt, altor comenzi.
Adevărata întrebare pe care ar trebui să ne-o punem nu este ce spune un politician sau un formator de opinie, ci cine îl plătește și cu ce scop. Când un oficial își schimbă brusc opiniile, când un jurnalist „independent” devine portavocea unui grup de interese, când un mesaj este împins obsesiv în spațiul public, firul banilor oferă explicația. Uneori recompensa este directă, alteori se traduce prin funcții, avantaje economice sau protecție în fața legii. Mecanismul este același, fie că vorbim despre premier, parlamentari, primari sau consilieri locali.
Oamenii nu sunt manipulați doar prin promisiuni, ci și prin frică. Șantajul, presiunile, amenințările subtile sunt parte din jocul puterii. Dosarele sunt un instrument de control, iar cine refuză să urmeze linia trasată descoperă repede că poate deveni ținta unui scandal, a unei investigații sau, pur și simplu, a marginalizării. Ceilalți, cei care aleg să se supună, înțeleg rapid că pot avansa, că pot accesa resurse, că pot obține protecție. Unii cedează din teamă, alții din interes.
În toată această ecuație, cetățeanul rămâne adesea spectator. Alegem la fiecare scrutin, dar cât de bine îi cunoaștem pe cei cărora le dăm votul? Putem numi trei consilieri locali și spune cu ce se ocupă ei, ce valori au, ce fac concret pentru comunitate? Dacă răspunsul este nu, atunci avem o problemă. O democrație sănătoasă nu poate funcționa cu oameni care votează în orb, fără să înțeleagă cine le va decide viitorul.
Votul nu este doar un drept, ci și o responsabilitate. Dacă alegem fără să ne informăm, devenim complici ai unui sistem care se bazează pe lipsa de interes a oamenilor de rând. Dacă vrem să schimbăm ceva, primul pas este să privim dincolo de discursurile pregătite pentru public și să ne punem întrebările care contează. Cine îi susține pe cei care cer votul nostru? În slujba cui vor lucra după alegeri? Și, mai ales, cât de mult ne afectează răspunsurile la aceste întrebări?
Atâta vreme cât aceste răspunsuri rămân necunoscute, puterea reală nu va sta niciodată în mâinile alegătorilor, ci în cele ale celor care știu să tragă sforile. Amin!
Lasa un raspuns