La 23 decembrie 2017 s-a stins din viațã istoricul, folcloristul, publicistul și scriitorul Dumitru Covalciuc. Pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au apreciat vestea a venit ca un fulger, astfel și în ziua în care acesta a fost condus pe ultimul drum, sute de persoane i-au fost alãturi.
Datoritã faptului cã întotdeauna scriitorul Covalciuc i-a sprijinit pe bucovinenii din județul Suceava și a avut proiecte comune cu aceștia, și la înmormântarea acestuia mai multe oficialitãți județene au trecut granița pentru a-l conduce pe ultimul drum pe scriitor.
Dintre cei prezenți amintim delegația Centrului Cultural Bucovina condusă de Călin Brăteanu, consilierii județeni Mihai Grozavu și Mișu Gafencu, precum și fostul consilier județean și un mare iubitor de cultură, Ioan Abutnăriței. De asemenea, reprezentanții consulatului din Cernăuți, în frunte cu consulul general Eleonora Moldovan, precum și reprezentanții Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, diplomatul și traducătorul Corneliu Ionel Ciubotaru, cu toții au dorit să îi aducă un ultim omagiu scriitorului.
De remarcat faptul că, cei care, nemerituos se autointitulează promotorii Bucovinei, adică Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava și Ion Drăgușanul nu au fost prezenți la Cernăuți pentru a-l petrece pe ultimul drum pe Dumitru Covalciuc.
Deși, în ieșirile sale publice, Flutur amintește adesea de cât de importantă este relația cu Cernăuți, acesta nu s-a deranjat să ajungă la înmormântarea lui Dumitru Covalciuc și nici măcar să transmită un mesaj oficial din partea Consiliului Județean.
Dumitru Covalciuc, un mesager al Țării Fagilor
DUMITRU COVALCIUC, un neobosit luptător pentru drepturile românilor din Ucraina a fost și autorul almanahului „ȚARA FAGILOR”, cartea sa aflându-se la al 26-lea volum, iar ultimul, volumul 27, este închinat Unirii Bucovinei cu România în 1918. Redactor șef la publicația istorică „ZORILE BUCOVINEI”, Covalciuc a militat prin toate mijloacele posibile și imposibile pentru drepturile minorităților și perpetuarea limbii române. A fost printre primii scriitori care au schimbat scrierea rusofilă cu alfabetul latin cu ajutorul tipografiei TIPOMUR Târgu-Mureș.
Dumitru Covalciuc, amprentă în istoria Bucovinei
Dumitru Covalciuc s-a născut la 2 ianuarie (26 decembrie) 1947 în satul Oprișeni, raionul Hliboca. După terminarea școlii din sat, a absolvit Facultatea de limbi străine a Universității de Stat din Cernăuți, specialitatea limba franceză. De fapt, s-a dedicat studierii istoriei Bucovinei și valorificării tezaurului folcloric al ținutului natal. Prin anii 70 a adunat texte folclorice din diferite sate bucovinene și le-a păstrat până când a apărut posibilitatea de a le edita în volume aparte sau colective.
A fost un ziarist recunoscut. Întreaga biografie de muncă ține de gazetărie la „Zorile Bucovinei”. Chiar de la începutul anilor 90, odată cu începerea mișcării de renaștere culturală a românilor din regiunea Cernăuți, Dumitru Covalciuc, fiind deja membru-fondator al Societății pentru cultură românească „Mihai Eminescu”, a desfășurat o amplă activitate în domeniul cercetării trecutului românilor din ținut. A fost fondator și director al institutului obștesc „Dimitrie Onciul”, a editat ziarul „Codrul Cosminului”, revista „Miorița”. A fost autor și redactor a 26 de volume a revistei „Țara Fagilor”, care pe bune este o arhivă de neprețuit a istoriei și culturii române bucovinene.
Dumitru Covalciuc a tipărit mai multe culegeri de folclor și o serie întreagă de monografii ale localităților nordbucovinene. Iată doar câteva: „Poveşti şi snoave din Bucovina”, Hliboca,1994; „Legende populare din Bucovina”, Hliboca,1995; „202 cântece populare din Bucovina”, Hliboca,1996; „Basme bucovinene”, Hliboca, 1997; „Stejarii Horecii”, Hliboca, 1997; „ Petrea Voinicul şi Florea Înfloritul”, Hliboca, 2003; „Сomori folclorice din dulcea Bucovină”, Hliboca, 2004; „Oprişeni, un sat la răspântiile istoriei” , Hliboca-Zelena Bukovîna, 2008 și altele.
A fost fondatorul și președintele Cercului cultural „Arboroasa”, care mai apoi devine Societate culturală. A desfășurat o activitate fructuoasă în domeniul editorial. Documentele de arhivă sunt în centrul atenției și toate argumentele din lucrările publicate se bazează pe ele.
Meritul lui Dumitru Covalciuc este incontestabil la aflarea mormântului lui Iancu Flondor de la Maidanul Storojinețului, inițierea organizării pelerinajelor la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, instalarea primei Cruci-monument pe gropile comune de la Fântâna Albă unde au fost împușcați mii de români, documentarea și editarea mărturiilor românilor deportați în Siberia și Kazahstan. A scris romanele „Revolta” și „Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi”.
Acestea sunt doar câteva crâmpeie din bogata activitate literară și culturală a lui Dumitru Covalciuc.
Lasa un raspuns