Părinţii şi viitorii părinţi beneficiază de protecţie conferită de legiuitor, prin intermediul concediilor şi indemnizaţiilor, insă nu numai.

Spre exemplu, salariatele însărcinate vor fi protejate de condiţiile de muncă grele sau vătămatoare, precum şi de munca de noapte.
Mai mult, salariatele însărcinate au dreptul la 16 ore dispensă pentru consultaţii prenatale, fără reducerea salariului. De asemenea, ele au dreptul, atunci când medicul consideră necesar, să li se reducă programul de lucru de la 8 ore la 6 ore. Salariatele însărcinate sunt protejate împotriva concedierii din momentul în care şi-au informat în scris angajatorii cu privire la situaţia lor medicală, cu anexarea unei adeverinţe medicale de la medicul specialist sau de la medicul de familie, care să confirme acest diagnostic. După informare, angajatorul este obligat sa inştiinţeze medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de muncă cu privire la această situaţie. Salariatei trebuie să i se evalueze locul de muncă din punctul de vedere al riscurilor de securitare şi sănătate în munca, riscuri ce pot avea efect negativ asupra sănătăţii ei sau a fătului. În situaţia în care există riscuri de această natură, angajatorul este obligat prin lege să modifice condiţiile de lucru/ locaţia salariatei/ specificul activităţii astfel încât salariata să aibă toate condiţiile optime de lucru şi fără efecte negative asupra sănătăţii şi securităţii acesteia şi fătului ei. În situaţia în care angajatorul nu poate asigura condiţiile sigure pentru salariata însărcinată, aceasta va intra în concediu de risc maternal. Aici începe primul concediu adresat salariatelor însărcinate, atunci când medicul recomandă necesitatea lui.

Concediul de risc maternal

Este concediul de care beneficiază salariatele gravide, care au născut recent, care alăptează, pentru protectia sănătăţii şi securitaţii lor a fătului ori a copilului lor. Dacă o salariată gravidă, lăuză sau care alaptează desfăşoară la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptarii, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzator condiţiile si/sau orarul de muncă sau
dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicină a muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.În situaţia în care nici repartizarea la un alt loc de muncă nu este posibilă, salariata gravida, lăuză sau care alăptează are dreptul la concediu de risc maternal. Concediul de risc maternal se poate acorda, în intregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.Concediul si indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizatie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul indemnizatiei de risc maternal reprezinta 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, pe o durata totală de maximum 120 de zile calendaristice, în intregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au nascut recent sau care alăptează.Indemnizaţia de risc maternal se plăteşte salariatei, la cerere, pe baza certificatului medical care se eliberează de medicul de familie sau de medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii. Angajatorul nu are voie să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul salariatei care se află în concediu de risc maternal.

Concediul de maternitate

Acesta poate fi acordat mamei, înainte sau după naştere, pe o perioadă de cel mult 126 de zile. Perioada de prenatal poate fi compensată în parte cu cea de postnatal, în funcţie de opţiunea persoanei sau de recomandarea medicului. Beneficiază de indemnizaţia de maternitate salariatele care, în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrise in certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel puţin o lună sau fracţiuni de lună totalizând minimum 22 de zile. Calculul şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale se fac lunar de catre angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, în cazul persoanelor care se afla în raporturi de muncă sau de serviciu. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Concediul paternal

Reprezintă un drept ce se cuvine tatălului copilului nou-născut, doar dacă acesta deţine calitatea de salariat. Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului, justificat cu certificatul de naştere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a solicitantului. Indemnizaţia de concediu paternal se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este echivalentă cu salariul corespunzător perioadei respective.

Concediul pentru creşterea copilului

Potrivit dispozitiilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizaţia pentru creşterea copiilor, persoanele care,în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pot beneficia opţional de următoarele drepturi:
• concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum ţi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR (600 de lei) şi nici mai mare de 6,8 ISR (3400 de lei);
• concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR (600 de lei) şi nici mai mare de 2,4 ISR (1.200 de lei);
La solicitarea concediului pentru creşterea copilului salariatul va trebui să işi exprime opţiunea pentru un an sau doi ani. Opţiunea astfel exprimată nu poate fi modificată. Concediu creştere copil se acordă optional, la cererea oricăruia dintre părinţii copilului, este condiţionat de realizarea de venituri impozabile o perioada de 12 luni în ultimul an anterior naşterii copilului, se acordă pe o perioadă lungă de timp, respectiv până cand copilul implineşte 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la implinirea vârstei de 3 ani. Obligatoriu poate fi efectuat numai după concediul de maternitate

Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav

Necesită un stagiu de cotizare de o lună în ultimele 12 anterioare lunii de acordare a concediului medical. Este un concediu medical care se poate acorda oricăruia dintre părinţi atunci când copilul este bolnav. Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru ingrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la implinirea vârstei de 18 ani. Indemnizaţia se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Beneficiază de această indemnizaţie, opţional, unul dintre părinţi, dacă persoana în cauză îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare. Durata de acordare a indemnizaţiei este de maximul 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Excepţie fac situaţiile în care copilul a fost diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale. În aceste situaţii, durata concediului medical va fi stabilit de medicul curant. După ce sunt depăşite 90 de zile, durata concediului medical va fi stabilită de medicul specialist, cu aprobare din partea medicului expert al asigurărilor sociale. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilită conform legii. Salariatele si salariaţii aflaţi in concediul de îngrijire a copilului bolnav nu vor fi concediate, aşa cum este prevăzut în lege.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.