Concedierea colectivă face referire la situațiile apărute în mediul privat, în care angajatorul este nevoit să disponibilizeze un număr mare de salariați, pe parcursul unei luni. În acest caz este foarte important și obligatoriu ca motivele care duc la o astfel de hotărâre să nu aibă legătură cu salariatul, ci trebuie să țină de evoluția societății respective.
Potrivit legii, concedierea colectivă depinde de efectivul total și de numărul de salariați la care angajatorul intenționează să renunțe, în condițiile în care compania respectivă traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și este nevoie de o astfel de măsură.
Este foarte important de știut că concedierea colectivă nu poate fi dispusă în mai multe situații. Astfel, angajatorul nu poate dispune această măsură pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical a angajaților, în perioada suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei, în timpul concediului de maternitate, sau pe durata concediului de odihnă. Mai multe informații despre când și cum se poate efectua concedierea colectivă găsiți aici.
Cum se poate organiza o grevă a angajaților
De cealaltă parte, angajații au și ei drepturi, nu doar obligații față de angajator. Astfel, între drepturile unui angajat se numără: concediul meidical, concediul de odihnă, conediul de creștere copil, zile libere sau dreptul la grevă.
De exemplu, greva este un drept garantat de Consituția României, prin care salariații și organizațiile pentru care lucrează au posibilitatea de a-și proteja interesele sociale, profesionale și economice.
Demn de menționat este că, potrivit legii, angajatorul nu poate renunța la acest drept al angajaților, nici prin contractul colectiv de muncă, nici prin cel individual, iar orice clauză de renunțare inserată în oricare dintre aceste documente este considerată nulă, chiar și atunci când este vorba despre grevă generală.
De altfel, tot potrivit legii, în România, există trei forme de grevă prin care angajații pot protesta, iar fiecare formă trebuie să îndeplinească anumite condiții referitoare la durată, scop sau forma de organizare a acesteia.
Astfel, greva de avertisment este prima măsură de protest pe care salariații o pot adopta împotriva angajatorilor. Cea de-a doua formă este greva de solidaritate, care reprezintă o formă de protest organizată de un grup de muncitori, având scopul de a susține revendicările unui alt grup de salariați. Cea de-a treia formă de protest este greva propriu-zisă prin care angajații își pot proteja interesele economice, sociale și profesionale și poate avea următoarele forme. Mai multe informații despre grevă și despre cum poate fi efectuată în condițiile legale găsiți aici.
Lasa un raspuns