Tot ce trebuie să știi despre concediul si indemnizația de creștere a copilului în 2016

Anul 2016 a adus modificări cu privire la acordarea concediului și idemnizației de creștere a copilului, modificări pe care personal le consider bine-venite, gândite într-adevăr în sprijinul părinților și pentru a încuraja cât de cât natalitatea. Principalele schimbări aplicabile au vizat introducerea duratei unice de concediu şi eliminarea plafonului maxim al indemnizaţiei. Astfel, „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (ultimele două sunt nou-introduse – n. red.), supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, scrie în varianta nouă a actului normativ.

Până în Iulie, condiţia era de a realiza venituri în ultimul an anterior naşterii, iar părinţii trebuiau să opteze între concediul de creştere până la vârsta de un an (sau până la trei ani, în cazul copilului cu handicap) şi concediul de creştere până la vârsta de doi ani. Practic, de-acum înainte, concediul are o durată unică.

Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului, limita minimă fiind de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, adică 1.062,5 lei. Până la 30 iunie, raportarea s-a făcut la indicatorul social de referinţă, nu la salariul minim, iar indemnizaţia avea atât limite minime, cât şi limite maxime, după cum urmează:

• cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, în cazul copilului cu handicap);
• cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

Totuşi, începând din luna Iulie a acestui an, trebuie respectat doar cuantumul minim de 1.062,5 lei, indemnizaţia urmând să fie, în anumite cazuri, chiar mai mare de 3.400 de lei.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

Atenţie! Persoanele care se află în concediul de creştere la data de 1 iulie se bucură de recalcularea indemnizaţiei. Totodată, părinţii care nu puteau până acum să ceară intrarea în concediu sau care s-au aflat în concediu şi li s-a suspendat plata indemnizaţiei pot să se bucure (din nou) de aceste drepturi.

Oricare dintre părinţi poate cere intrarea în concediu

Indemnizaţia lunară pentru concediul de creştere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copilului, pentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare. Mai exact, solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

• să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
• să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
• să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

De reţinut este că, atunci când ambii părinţi îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de creştere, cel puţin o lună din perioada totală a concediului trebuie să fie alocată persoanei care n-a solicitat acest drept. Cu alte cuvinte, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. De astăzi, dacă tatăl nu cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama poate să opteze pentru un concediu fără plată.

Dacă până la 30 iunie, beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni erau obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate, în caz contrar plata indemnizaţiei lunare urmând să fie suspendată. Totuşi, această condiţie obligatorie a fost eliminată da la 1 Iulie 2016.

De ce acte au nevoie părinţii

Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

• copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
• actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
• dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
• dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
• orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Cererea de concediu şi indemnizaţie, precum şi actele doveditoare, trebuie depuse la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Apoi, acestea sunt transmise agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, aceasta fiind comunicată solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Referitor la modificarea normelor pentru aplicarea OUG nr. 111/2010, Guvernul a subliniat că prezentarea în copie a documentelor justificative este de-ajuns de la 1 iulie. Astfel, solicitanţii nu mai sunt nevoiţi să vină cu copii legalizate, verificarea copiilor simple făcându-se direct prin confruntarea cu actele originale.

Părinteală plăcută tuturor!

PS: Realizarea acestui articol a fost posibilă cu ajutorul domnului Alexandru Boiciuc, redactor șef adjunct al publicației online AvocatNet.ro, căruia i se aduc mulțumirile de rigoare pentru clarificarea tuturor acestor aspecte legale.