Un nou spectacol de teatru va fi jucat miercuri, 17 mai 2017, pe scena Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, în interpretarea actorilor Teatrului Municipal „Dan Alecsandrescu” din Roman.

Piesa pe care o vor juca de data aceasta actorii din Roman va fi “TRIPTIC”, de Anton Pavlovici Cehov, un colaj din cele trei texte cunoscute ale dramaturgului: “Cerere în căsătorie”, “Despre efectul dăunător al tutunului” şi “Ursul”.

TRIPTIC
de Anton Pavlovici Cehov

CERERE ÎN CĂSĂTORIE
Piesa “Cerere în căsătorie” este un studiu dramatic despre oamenii singuri care nu și-au găsit jumătatea, oameni care sunt confuzi, care nu-și mai găsesc locul si echilibrul. A. P. Cehov surprinde inițiativa lăudabilă a lui Ivan Vasilievici Lomov, care dorește să se însoare cu fiica vecinului său. Însă, departe de romantismul și armonia care se presupune că ar trebui să guverneze un astfel de moment unic, cei doi potențiali miri se ceartă aprig din motive derizorii. Ciocnirea personalităților lor puternice, crizele de ipohondrie ale pețitorului, încurcătura în care se găsește tatăl miresei și încercările sale disperate de a aplana răbufnirile celor doi tineri dau naștere unui comic de situație savuros.
DESPRE EFECTUL DĂUNĂTOR AL TUTUNULUI
Vă propunem o re-transpunere a rolurilor din monologul lui Cehov, de data aceasta prin vocea Apolinariei Ipolitovna, cea despre care se vorbește în versiunea originală. Dacă Cehov s-a gândit să ni-l prezinte pe Niuhin, ratarea umană însăşi, cu apariţiile sale rătăcite, discrete, dar bulversante, noi vă propunem să o cunoașteți pe tiranica lui sotie. Niuhin este administratorul, profesorul, paznicul, omul bun la toate al pensionului, condus de consoartă. Conferinţa „Despre efectul dăunător al tutunului”, pretinsă de soţie, este în versiunea originală pretextul unui trist monolog despre nefericire şi resemnare, despre vise ruinate şi dorinţa simplă, umană, de „puţină linişte”. De data aceasta, rolurile fiind inversate, soția îl vorbește de rău și îi creionează perfect un portret comic şi tragic, concentrând sau expandând timpul după ritmul rememorării sale.
URSUL
Satira psiho-socială “Ursul”, subintitulată „farsă într-un act”, dezvăluie în mod comico-ironic o parte a naturii umane, sugerând cât de apropiate sunt uneori furia şi pasiunea. Elena Ivanovna Popova, „o văduvioară durdulie, cu gropiţe în obraji, moşieriţă” şi care nu încetează să poarte doliu, să plângă şi să rămână izolată de societate după moartea soţului său, primeşte într-o zi vizita unui moşier misogin, Smirnov, căruia îi datorează bani. Înfuriat la culme când işi dă seama că văduva nu este dispusă să-i achite datoria, tânărul moşier lansează injurii şi amenințări, la care Popova ripostează similar. Conflictul dintre cei doi înregistrează o serie de treceri bruşte de la ceartă la preparativele unui duel, moment în care bărbatul îşi dă seama cât de mult se aseamănă amândoi şi o cere în căsătorie. Schimbarea radicală a situaţiei relevă capacitatea naturii umane de a-şi întoarce pe dos referinţele atunci când în joc apar fiorii dragostei.
Piesa „Ursul” are toate caracteristicile genului scurt: schimb rapid de replici, emoţii extreme, argumente haotice, răsturnări surprinzătoare de situaţii. Simplă, clară, hazlie, farmecul ei vădit stă în puterea dialogului.
Dincolo de epoca de care aparţine, scenariul este de o teribilă actualitate şi nu cunoaşte limite sociale sau de timp.