Pe 23 noiembrie 1918, un aparat de zbor pilotat de Vasile Niculescu şi căpitanul Victor Precup a plecat de la Bacău, unde era Marele Cartier General al Armatei, spre Blaj, mai exact spre Câmpia Libertăţii, pentru a duce mesajul despre Unire al românilor, hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, deoarece guvernul român, aflat la Iaşi, şi Consiliul Naţional Român Central nu puteau comunica decât par avion, din cauza iernii aspre.
Avionul românesc pilotat de Niculescu a aterizat la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, fiind întâmpinat cu mare entuziasm de românii care se adunaseră acolo pentru a-i primi pe primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la Bucureşti, la începutul anului 1918.
Aviatorii au predat importantele documente destinate actului unirii Transilvaniei cu România, apoi au început pregătirile de întoarcere la Bacău. Întoarcerea s-a făcut a doua zi, pe 24 noiembrie. La plecare, pe lângă acte importante ce trebuiau să ajungă în Regat, aceștia au primit de la fraţii lor ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră care se păstrase din monumentul ridicat în anul 1848 de către români pe Câmpia Libertăţii din Blaj şi care fusese distrus de inamici. Sute de oameni şi-au pus semnătura pe pânza avionului, fiind mesajul românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi, anunţând Unirea care urma să aibă loc peste doar câteva zile.

Istoria aviației moderne românești începe cu suceveanul Vasile Niculescu

Un împătimit al istoriei aviației, locotenentul comandor în rezervă Marcel Iliesei consideră că ceea ce a realizat Vasile Niculescu este un fapt memorabil.

„Ceea ce a realizat Vasile Niculescu este memorabil pentru aviația românească. Comparativ cu avioanele de acum, avionul lui Niculescu era o căruță. Avioanele de atunci abia erau în stadiul de experiment. Să faci un viraj cu avioanele epocii respective era teribil, să urci până la 2600 de metri altitudine era extraordinar. În concluzie zborul unirii este făcut de un sucevean”, a afirmat Marcel Iliesei.

Acest zbor istoric ce a fost efectuat între Bacău şi Blaj a fost prima legătură a Transilvaniei cu România după Pacea de la Bucureşti, impusă Regatului de către Puterile Centrale în primăvara anului 1918. După părăsirea armatei, Vasile Niculescu a trăit până la vârsta de 90 ani, practicând meseria de ceasornicar. A murit la 24 aprilie 1981, în anonimat.

Prin faptul că în anii respectivi avioanele erau abia în faza de experiment, iar Vasile Niculescu şi căpitanul Victor Precup au urcat la 2600 de metri pentru a survola Carpații, au stat două ore și cinsprezece minute, cât a durat zborul, la -40 de grade Celsius îmbracați cu cojoace și dați cu parafină pe față, deoarece carlinga avionului Farman 40 era deschisă, putem concluziona nu doar că au săvârșit un act de eroism dar și că au săvârșit pentru România ceea ce a reușit Louis Blériot pentru istoria aviației.