Acum că s-au terminat sărbătorile și pe calendarul vechi viața își repornește curgerea searbădă dintre weekenduri. Oamenii revin în fața televizoarelor mai preocupați să vadă și să judece viața altora decât s-o trăiască pe a lor. Se repornesc saluturile în cascadă pe Facebook și se descoperă noi subiecte vechi de-o viață pentru discuții aprinse care au rolul de a scurta cumva timpul până ne vom odihni.

Am devenit atât de sedentari, de autoclaustrați în confortul casei proprii că ne obosește până și bucuria, dacă necesită deplasări. Ca un făcut, mult așteptata zăpadă după care am plâns cu toții în perioada sărbătorilor și-a găsit drumul spre noi abia acum, doar că acum este numai un impediment și nimeni n-o mai vrea, deci stăm în casă și cârtim despre vremea urâtă de-afară. Condiționați de partea goală a paharului, nu vedem frumusețea vieții reale pentru că nu e aceea pe care ne-am dorit-o noi, drept pentru care ne ascundem în bârloguri, dăm mai tare centralele de apartament și așteptăm docili primăvara. Am adus la grad de filozofie națională politica struțului și găsim cu ușurință motive din care să ne alcătuim găletușele de nisip în care să ne ascundem capetele. Ieșim de acolo numai dacă o cruciadă sau alta adună destul praf ca să ne simțim ascunși în el, dar asta numai la nivel declarativ deoarece, la propriu, fizic, nimeni nu face nimic. Cu cât o cauză este mai bună și de mai larg interes, cu atât mai puțini oameni aleg să participe la ea, deobicei aceiași, purtători ai unor idei de civism, responsabilitate sau libertate care nu își mai au locul în societatea internet.

Dacă pe vremea lui Ceaușescu românii se ascundeau de realitate în paginile cărților și se refulau făcând bancuri, astăzi populația tării este dependentă de televizor, de scandal și can-can iar refularea este la îndemână pe Facebook, unde oricine poate și chiar spune orice. Cu siguranță că există și altfel de oameni, dar sunt din ce în ce mai rari și cu rare excepții tot mai rezervați. E foarte greu pentru cineva nou să pătrundă în lumea lor, sunt dificil de recunoscut și ca atare extrem de greu de cunoscut. Astfel tot mai puține prietenii de valoare înlocuiesc prieteniile trecutului și toți oamenii se trezesc mai singuri decât au fost părinții lor.

Cred că e nevoie de o schimbare imediată la nivelul vieții personale a fiecăruia pentru a putea genera o posibilă schimbare a tipului de viață a copiilor și nepoților noștri, altfel, obiceiul nociv al tinerilor din ziua de azi de a se duce la un spectacol ca să vorbească de acolo cu prietenii de pe net va ajunge să distrugă și ultimele bastioane ale spectacolului live și interacțiunii normale între oameni

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.