În plin proces de regionalizare, deputatul Sanda-Maria Ardeleanu a organizat la Universitatea „Ștefan cel Mare” o dezbatere privind modul în care procesul de descentralizare și reorganizare administrativ-teritorială se va finaliza în toamna acestui an. Domnia sa a spus că, neavând informații clare despre criteriile care au stat la baza alcătuirii „noii hărți” a României, tot mai multe voci se exprimă public cu privire la o posibilă „ciunțire” a țării. Pe de altă parte, ea a afirmat că alături de ea, în demersul ca Suceava să nu fie integrată într-o regiune cu capitala la Iași, se află și deputatul Ștefan Alexandru Băișanu și Ghervazen Longher.

Deputatul PD-L de Suceava a spus că  o opinie autorizată și fermă este cea a academicianului Dinu C. Giurescu, care a adus recent „argumentele istoricului” asupra proiectului de reorganizare administrativ-teritorială, supus dezbaterii publice de către USL.

„Dinu C. Giurescu semnalează faptul că cel mai important criteriu în acest proces, cel istoric, pare să lipsească cu desăvârșire în luarea deciziilor. Academicianul istoric invocă graba procesului de reorganizare administrativ-teritorială a României, punând sub semnul întrebării însuși scopul acestuia. De altfel, aceste semne de întrebare ne-au fost transmise și de alte personalități ale istoriei și culturii românești, care au atras atenția asupra importanței „poziției fiecărui român din toată România” în aceste momente istorice cu impact pe termen lung asupra noastră, a tuturor. Apoi, academicianul Dinu C. Giurescu, intrigat de denumirile de euroregiuni cel puțin năstrușnice pe care proiectul le conține, afirmă că, de exemplu, Moldova de Nord nu există, pentru că nu există Moldova de Sud, în schimb poate să existe euroregiunea Bucovina și euroregiunea Moldova deoarece Bucovina, prin faptul că a fost anexată de Austria, are propria identitate, fiind o regiune de români bucovineni cu particularități economico-sociale incontestabile”, a spus Ardeleanu.

Un prim argument adus de Ardeleanu pentru a susține că regionalizarea în privința Moldovei este făcută prost este faptul că criteriile istorice nu sunt respectate de acest proiect provizoriu, iar standardele UE care, prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS), delimitează diviziunile teritoriale ale țărilor membre pe trei niveluri: NUTS I (populație între 3 milioane și 7milioane de locuitori), NUTS II ( populație între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională) și NUTS III (populație cuprinsă între 150 mii si 800 mii de locuitori) au fost uitate în cazul celei mai mari regiuni istorice.

„Prin urmare, o regiune cu peste 3 milioane de locuitori, așa cum ar fi Regiunea Moldova de Nord, depășește numărul de locuitori prevăzut de aceste standarde UE, pe când o posibilă regiune Bucovina, formată de exemplu din județele Suceava și Botoșani, cu o populație de 1.300.000 locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entități teritoriale naționale, cu o populație cuprinsă între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a putea fi implementată politica de dezvoltare regională”, a conchis Ardeleanu.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.