Vineri 17 ianuarie Casa de Cultură din Gura Humorului a găzduit ceremonia de încheiere a taberei internaționale de pictură organizate în parteneriat de Asociația Art&Heritage din București, Asociația Culturală TERREBRUCIATE din Italia și Primăria orașului prin Primarul Marius Ursaciuc. Aproape trecută cu vederea de public, ca mai toate lucrurile frumoase din viața noastră, tabăra a prilejuit cunoașterea frumuseților Bucovinei de către pictori, cunoșterea mai profundă a oamenilor de pe aceste meleguri de către oamenii care sunt ambasadori internaționali ai frumosului.
S-au creat legături trainice între pictorii veniți cu Dr. Nicoleta Zagura, președintele Terrebruciate, pictorul Mario Calcagnile și oamenii de pe aceste meleaguri, drept pentru care avem speranțe mari că evenimentul va fi repetat și anul viitor. Pictorii se întorc la casele lor, tablourile rămân ca un memento al trecerii lor pe lângă sufletele noastre. Am ezitat să vorbim despre pictori separat dar parcă nu e corect să reținem o parte din sufletul lor atârnată pe pereți fără măcar să le arătăm recunoștința noastră.
Ordinea menționării lor este aleatorie și ține mai mult de impresiile reporterilor decât de orice altceva, deoarece stilurile și manierele de execuție ale celor 8 pictori sunt foarte deosebite.
Vom începe cu Petru Asimionese, ucrainian stabilit acum la București, un om care arde la temperaturi foarte înalte și ale cărui lucrări deschid ferestre spre alte lumi, tabloul său fiind ales să împodobească sala de consiliu a Primăriei din Gura Humorului. Pietro Calcagnile este un pictor simbolist, lucrările sale ascunzînd mereu trimiteri la istorie și religie. Valentina Brâncoveanu este mereu la confluența prezentului, ilustrat vibrant de peisajele pe care le surprinde ziua și noaptea și o dragoste aproape filozofică pentru magnolii pe care o ilustrează într-o continuă înghețare a frumosului efemer ce ne amintește de Amaterasu și celebrarea japoneză a florilor de cireș.
Costică Onuța este pictor naiv, singurul din grup, dar tablourile lui sunt vii, respiră o copilărie a sufletului pe care noi am pierdut-o demult și pe care am mai găsit-o numai în tablouri semnate de Radu Bercea. Cristina Chetrari este un un pictor foarte complicat, tablourile ei conținând pe lângă imaginea în sine enigme simbolistice ce se car descoperite pentru a putea înțelege tabloul iar sensibilitatea ei este minunată, te întrebi chiar unde ascunde atâtea calități în trupul micuț. Nicoleta Nicorici este pictor religios, tablourile ei menținând linia ecleziastică până la perfecțiune, dar din ele nu lipsește metafora sau morala, rezultatul fiind un reflex atemporal în expoziție. Am lăsat-o la urmă pe Maria Fălie nu datorită faptului că nu a pictat în această tabără ci pentru faptul că pictorița a fost nevoită să lase loc mamei, cei 2 copii pe care îi are cu soțul ei Pentru Asimionese fiind mai mult decât sufiecienți pentru a-i umple timpul.
Ar mai fi de menționat un Voroneț de mari dimensiuni, executat de Radu Bercea, un Voroneț cuminte cum l-a botezat plasticianul și un alt Voroneț, deloc cuminte, executat de Adrian Moraru, cel care nu a putut veni în această tabără fiind prins cu examele propriilor elevi.
Dar nimic din toate acestea n-ar fi putut fi dacă nu exista Nicoleta Zagora, o combinație stranie între un titirez și un motor atomic, mereu peste tot, mereu vibrând cumva pe rezenonanța tuturor, în mod clar sufletul acestui grup.
Vă mulțumim dragii noștri că ne-ati lăsat câteva zile să parcurgem alături de voi, drumurile neștiute ale lumilor vostre. Plecarea voastră va lăsa o rană deschisă tuturor celor care v-au fost aproape. Calde mulțumiri și patronilor de la pensinea Elim din Mânăstirea Humorului, care le-au creat artiștilor toate condițiile necesare pentru a putea picta în liniște. Munca de promovare a Bucovinei pe plan european la care Primarul Marius Ursaciuc ajutat de întregul său consiliu orășenesc este de lăudat la fel și activitatea deputatului Radu Surugiu care și-a găsit timp să vină și să-i cunoască pe pictori și să participe la vernisaj, evidențiind necesitatea afirmării și reasumării valorilor ancestrale ale acestor locuri într-o Europă unită în diversitate
.
Lasa un raspuns