Virgil Ghiuță, din comuna Cornu Luncii, profesor pensionar de Limba și literatura română, este de mai bine de 35 de ani pasionat de horticultură.
Spune despre el că nu știe exact când s-a apucat de horticultură, însă știe că lucrul afară, în mediul natural este o binefacere psihică și fizică.
„Dacă am o indispoziție psihică ies în grădina care mă deconectează și „sărut” legumele, pomii, vița de vie și arbuștii fructiferi”, a declarat Virgil Ghiuță.
Om credincios, cu frica lui Dumnezeu, bărbatul merge la biserică în fiecare duminică și în fiecare zi de sărbătoare.
„Este atâta asemănare între om și natură, între om și plante! Dar dacă ne asemănăm, trebuie să ne și iubim, să ne respectăm. În ceea ce mă privește, când intru în grădină este ca și cum aș intra în biserică și, prin urmare, îmi fac semnul crucii. Nu sunt bigot, dar nu pot pătrunde într-un lăcaș sfânt, cum este și grădina mea, murdar sufletește și trupește”, a mai declarat Virgil Ghiuță.
Despre grădina sa din localitatea Cornu Luncii, acesta mai spune că este asemenea unui colț de rai „pe-o gură de plai”.
„Grădina personală este un colț de rai „pe-o gură de plai”, dacă ne gândim că a mea este în zonă subcarpatică, la altitudinea de 350 de metri. Fiecare om poate face la fel ca mine, chiar dacă nu dispune de o suprafață de pământ. O boltă de viță de vie se poate obține și dintr-un singur butuc de vie plantat într-un loc sudic al curții proprii, boltă care poate da până la 600 kg de struguri pentru masă și pentru vin”, consideră horticultorul din Cornu Luncii.
În anul 2017 profesorul Virgil Ghiuță a lansat trei cărți: „Pepiniera viticolă”, „Horticultura și Biblia” și „Colecție de articole horticole publicate”, iar de-a lungul timpului a scris numeroase articole pe tema horticulturii în reviste de specialitate, unele dintre ele fiind traduse și în străinătate.
Cultivator pasionat al viței de vie
Virgil Ghiuță are o grădină de 75 de ari, în care cultivă peste 1.000 de butuci de vie din soiurile Muscat Ottonel, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă românească, Negru aromat, și alte soiuri interne și din străinătate pe care încearcă să le aclimatizeze aici în Bucovina, la limita nordică de cultură a viței de vie.
Profesorul Ghiuță a reușit să creeze un soi de vin Muscat Ottonel pe care l-a denumit „Vinul Domnului”, precizând că tot ceea se se întâmplă în natură este coordonat de Dumnezeu, iar fiecare plantă și viețuitoare este sub grija Lui.
Acesta a mai spus că „Vinul de streșinică” este toxic, deoarece oamenii simpli nu au avut bani pentru a cultiva soiurile nobile, iar statul a introdus acest hibrid care provine dintr-un portaltoi american și o viță nobilă, dar rezultatul este unul nereușit.
Bărbatul spune că, de-a lungul timpului, a primit sprijin material și moral de la Institutul de viticultură Valea Călugărească, județul Prahova, de la stațiunile viticole și de la producători particulari, cărora le mulțumește foarte mult.
Cunoștințele în domeniul viticol le-a dobândit în perioada în care a lucrat ca muncitor necalificat în via fostului I.A.S. din județul Constanța.
„Pentru a ajunge fie și viticultor amator trebuie să-ți însușești cunoștințele viticole pe care să le aplici în practică. Pentru acesta, în ce mă privește, am lucrat ca muncitor necalificat în via fostului I.A.S. Murfatlar, județul Constanța, în patru ani, ca sezonier la culesul viței de vie începând cu luna septembrie, iar la tăiatul viței de vie începând cu luna ianuarie”, a declarat Virgil Ghiuță.
În cartea „Pepiniera viticolă” horticultorul din Cornu Luncii afirmă despre vița de vie, care se cultivă pe aproape tot mapamondul, că este o liană între pământ și om.
„Iubesc foarte mult această plantă de cultură, vița de vie considerând-o o liană între pământ și om. Și ea face parte din miturile pământ-mormânt și pomul-om. Se cultivă pe întreg mapamondul, exceptând doar zonele arctice. Produsul ei, vinul și strugurii ne însoțesc de la naștere până la moarte și chiar după, la oficierea slujbei religioase a prohodului”, spune pasionatul de viticultură.
Despre producerea materialului săditor viticol Virgil Ghiuță spune că este o operațiune patriotică, de mare răspundere civică, ținând cont și de faptul că o plantație de viță de vie trebuie să dureze și să deservească două sau mai multe generații de cultivatori.
„De aceea trebuie să fim foarte exigenți întâi cu noi înșine, apoi cu respectarea tehnologiei. Pe parcursul perioadei de vegetație, în controale periodice efectuate eliminăm prin reclasare orice impuritate și orice rebut îl ardem.
Dacă iubim vița de vie ne iubește și ea. Este un transfer psihic de la ea la noi, ne deconectează, ne educă în timp. Dacă ne gândim că pe teritoriul României ea se cultivă de peste 6.000 de ani, avem obligația să o transmitem urmașilor urmașilor noștri tot atât de iubită cum a ajuns la noi”, este de părere Virgil Ghiuță.
Primarul din Cornu Luncii, admirație deosebită pentru Virgil Ghiuță
Primarul comunei Cornu Luncii, Gheorghe Fron, spune că are o admirație deosebită pentru Virgil Ghiuță, pe care îl consideră un om extraordinar, de la care toți au de învățat, inclusiv instituții de cercetare în domeniul horticol.
„Ne mândrim cu omul extraordinar care este Virgil Ghiuță. În primul rând pentru că, prin natura profesiei sale, a format atâtea generații de elevi, le-a insuflat dragostea de carte, și nu cred că este nimeni care să mă contrazică când spun că este unul dintre cele mai respectate cadre didactice pe care le-a avut comuna noastră.
În al doilea rând, prin pasiunea pe care o are de mai bine de trei decenii, prin cărțile și articolele sale de specialitate a adus o contribuție importantă horticulturii și consider că avem multe de învățat de la el”, a spus primarul comunei Cornu Luncii, Gheorghe Fron.
Lasa un raspuns