Scriitoarea, criticul și jurnalista, memorialistul, traducătorul, regizorul, omul de teatru și filosoful Monica LOVINESCU, cea mai importantă figură feminină a exilului românesc și est-european antitotalitar (plecată la Domnul în 20 aprilie 2008, la Paris, și ulterior înmormântată în legendara criptă Lovinescu de la Fălticeni, alături de întreg neamul său, devenit un ilustru capitol de referință al culturii naționale), se va găsi din nou în centrul atenției comunităților românești interesate de dezvoltarea democrației, de prestigiul scriitoricesc-jurnalistic, de promovarea literaturii de calitate și de etica neuitării, cu ocazia aniversării zilei sale de naștere (19 noiembrie 1923). 

Evocările organizate cu acest prilej, intrate de acum în tradiția educațională democratică din nord, vor avea loc pe mai multe planuri, în real și în virtual, și se vor derula sub auspiciile Consiliului Județean Suceava, Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași și P.E.N. CLUB ROMÂNIA afiliat P.E.N. CLUB INTERNAȚIONAL, agregate în cadrul conceptual al proiectului inițiat în anii 2005-2006 de scriitoarea, cercetătoarea și jurnalista Angela FURTUNĂ (membră activă a acestor instituții prestigioase), sub titulatura de ZILELE “MONICA LOVINESCU” și PREMIUL NAȚIONAL “MONICA LOVINESCU –  VIRGIL IERUNCA”. 

 Anul acesta, ZILELE “MONICA LOVINESCU” 2019 propun, în perioada 19 – 26 noiembrie, lansarea paginii Zilele “Monica Lovinescu” pe FB în internet (18 noiembrie) și consultarea zilnică a publicațiilor ce evocă dezvoltarea proiectului de-a lungul timpului, arhive bogate în informație și posturi video-audio cu valoare istoric-critic-literară inestimabilă; Expoziție de carte (reală și virtuală) și imagini la Biblioteca Bucovinei; Conferința susținută pe 26 noiembrie, ora 12.00, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, de scriitoarea Angela FURTUNĂ (inițiatoarea și coordonatoarea proiectului), cu tematicile:

1. MONICA LOVINESCU: LIBERTATE, CONȘTIINȚĂ CIVICĂ ȘI JURNALISM PE BARICADELE DEMOCRAȚIEI.

2. RADIO EUROPA LIBERĂ (RFE / RL) – 70 DE ANI . 

Vor fi difuzate documente audio-video și vor putea fi consultate volume recente din opera editată, ediții și istorii.

Proiectul “Zilele Monica Lovinescu” a fost inițiat de scriitoarea Angela Furtuna după anii 2005-2006. Tot ea a inițiat ulterior (2009) și “Premiul Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”Juriul internațional al evenimentelor și premierilor este condus de acad. Basarab Nicolescu (Paris, Cluj). De-a lungul timpului, din juriu au făcut parte cercetători și universitari, scriitori și critici, din țară și din străinătate, între care Basarab Nicolescu, Gheorghe Grigurcu, Dennis Deletant, Vladimir Tismăneanu, Cassian Maria Spiridon, Tudorel Urian, Corin Braga, Angela Furtună, Al. Călinescu, Antonio Patraș, Doina Jela,  iar printre premiați s-au numărat: Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Doina Jela, Cassian Maria Spiridon, Vladimir Tismăneanu, Radio Europa Liberă, Bogdan Baciu (Premiul dedicat tinerilor, ”Speranța pentru Democrație”).

2019: 

  • 70 de ani de la crearea postului RADIO FREE EUROPE ce a fuzionat cu RADIO LIBERTY, devenind prestigiosul Radio Europa Liberă (RFE / RL). 
  • 10 ani de la înființarea PREMIULUI NAȚIONAL “MONICA LOVINESCU – VIRGIL IERUNCA». În anul 2009, scriitorul și criticul Gheorghe Grigurcu a fost prima personalitate ce a primit trofeul național. Grigurcu fusese considerat de către Monica Lovinescu, încă din timpul vieții sale, drept principalul și cel mai consecvent urmaș al ei pe linia criticii est-etice și lovinesciene.

Critic literar, memorialist, eseist, prozator, traducător, regizor, filosof şi gânditor, publicist şi jurnalist cultural celebru în presa scrisă franceză şi română, dar mai ales în radio (Radio Paris, Radiodifuziunea Franceză, Radio Europa Liberă – secţia franceză), Monica Lovinescu a fost cea mai importantă voce feminină a exilului românesc și est-european. Este  una din cele mai respectate personalităţi care s-au opus curentelor totalitare din Europa de Est şi Centrală, dar şi unul din importanţii critici literari europeni, în spiritul tradiţiei criticii estetice. Pentru consecvenţa arătată în apărarea spiritului democraţiei din Est, analiştii au considerat-o un Havel feminin. S-a născut la 23 noiembrie 1923 la Bucureşti, fiind fiica istoricului şi criticului literar modernist român E. Lovinescu şi a intelectualei (profesoară eminentă de limba franceză) Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu al cărei destin se va încheia tragic, ca deţinut politic, în închisorile staliniste din România. A fost verişoara prozatorului Anton Holban, a filosofului şi scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu; a fost căsătorită cu poetul, publicistul şi reputatul om de radio Virgil Ierunca.

Suprinsă în Occident de bolșevizarea României, Monica Lovinescu își sacrifică șansa unei cariere literare strălucite și devine un jurnalist notabil, un adevărat soldat-intelectual, din rara familie a intelighentziei, dedicat apărării patriei sale împotriva regimului totalitar instalat la București. Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la Radio Paris, la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, activează la Radio Europa Liberă, cu peste o mie cinci sute de cronici şi comentarii de-a lungul timpului. Două au fost memorabilele ei emisiuni săptămânale: Teze şi Antiteze la Paris şi Actualitatea culturală românească. Astfel, pe calea undelor radio şi în plin Război Rece, M.L. raporta mereu societatea românească la fenomenul european şi universal, iar timp de aproape trei decenii avea să constituie un bastion necenzurat al adevărului, al criticii libere şi al spiritului academic, ce alimenta publicul românesc cu informaţii din Lumea Liberă. Aceste emisiuni au jucat un rol fundamental în formarea spiritului critic şi democratic din România.

Se poate spune că spiritul critic liber, ca şi politologia românească post-decembristă, s-au născut printr-o cale aproape transcendentală, odată cu emisiunile M. L. la Radio Europa Liberă, prin lucrările ei notabile, ca stil şi scriitură, ca vocaţie etică şi ca eleganţă hermeneutică. Critica dictaturii şi a totalitarismului nu mai era făcută în stilul acela ipocrit, pseudo-nonconformist, practicat în ţară, ci în direcţia apărării cu orice preţ a premizelor libertăţii din societatea ispitelor utopic-totalitare, având ca metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar şi ideea datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care să contracareze spiritul totalitar constituit prin nimicirea fiinţei morale.

În 2003, Jurnalul Monicăi Lovinescu primeşte titlul de Cartea Anului decernat de România literară. Decorată în 1987 de Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte. Decorată în 1999 şi 2008 de Preşedinţia României cu Ordinul Steaua României.

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.