Pentru a-i ajuta să se integreze în societate, 21 martie a devenit Ziua Mondială a Sindromului Down, zi în care peste tot în lume se organizează activități cu și despre persoane care suferă de această afecțiune.
În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente în 18 orașe. Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down încurajează toate țările din lume să organizeze activități și evenimente proprii, dar având toate scopul de a contribui la ridicarea gradului de conștientizare a ceea ce reprezintă sindromul Down, atât pentru cei diagnosticați cu el, cât și pentru cei apropiați acestora.
Organizația Națiunilor Unite subliniază importanța educației, în cazul persoanelor diagnosticate cu sindrom Down. Deși aceasta este importantă, este inutilă dacă cei afectați nu sunt integrați într-o comunitate sau într-o familie, ca și cum ar fi persoane normale.
Potrivit ONU, incidența sindromului Down este de 1 la 800 de nou-născuți vii la nivel mondial. Acesta provoacă dizabilitate intelectuală și fizică, precum și problemele medicale asociate. „Sindrom” reprezintă o suită de semne și caracteristici, iar „Down” provine de la numele medicului englez John Langdon Haydon Down, primul care a descris sindromul în 1866, cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar (21) să fie descoperit. Cromozomul 21 este componenta genetică ce determină existenă sindromului.
Fizic, poate fi recunoscut prin forma ochilor – mongolismul ochilor, însă semnele fizice nu se opresc aici. Membrele scurte, cauzate de o formă de atrofie musculară, ori incapacitatea de a merge sau o vorbi până după vârsta de doi ani, sunt și ele semne fizice. Cu toate acestea, la nivel psiho-somatic copiii cu sindromul Down au dificultăți de învățare, experimentează o paletă mai puțin diversificată de emoții și sentimente, drept pentru care pot fi greu de înțeles uneori.
Statistic mamele mai în vârstă sunt mai predispuse la nașterea de copii cu sindrom Down, însă acest lucru nu este obligatoriu. La fel, nici alimentația din timpul sarcinii nu poate afecta evoluția sau involuția sindromului.
La nivel global peste 4.5 milioane de oameni trăiesc cu acest sindrom, mulți dintre ei reușind să trăiască normal. Mai mult, la nivel global se observă un trend care facilitează integrarea persoanelor cu sindromul Down în societate. Din păcate sindromul a ajuns să fie un stigmat social care nu face bine nici celor afectați, și nici societății. Mulți dintre copiii de azi care sunt afectați de acest sindrom, pot deveni adulți normali, competenți, însă au nevoie de grija și atenția societății, nu doar a familiei apropiate.
Din păcate, în Suceava nu a fost anunțat niciun eveniment public de conștientizare asupra acestui sindrom.
Lasa un raspuns