Tăierea porcului de Crăciun are o dată bine fixată în tradiția creștină românească. Este un moment de sărbătoare denumită Ignat pentru că în calendarul creștin-ortodox, ziua îi corespunde Sfântului Ignatie Teoforul.
Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se știe că a lăsat Bisericii documente prețioase – scrisorile sale dedicate comunităților creștine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la Roma. Acestea se numără printre puținele mărturii vii ale unui sfânt mucenic, aflat înaintea pătimirii. Totodată, în această zi de sărbătoare, conform calendarului creștin-ortodox, este dezlegare la ulei și vin.
Pe data de 20 decembrie, în gospodăriile din România se sacrifică porcul. Potrivit tradiției, această zi poartă denumirea de Ignat.
În tradiția populară, porcul este sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. În tradiția vechilor daci, locul ales pentru tăierea porcului de Ignat trebuie supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate. Din moși strămoși se știe că tăierea porcului trebuie realizată pe lumină, deoarece tradiția spune că numai lumina poate ține la distanță spiritele rele, în timpul procesului de sacrificare.
Gospodina se ocupă de tranşarea cărnii, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii cu cuţitul în fruntea porcului sacrificat.Carnea porcului este destinată preparării produselor ce urmează să fie consumate de la Crăciun și până la Bobotează.
După cum se știe, Ignatul pică întotdeauna în plin post, iar pomana porcului intră în conflict direct cu acesta. Cu toate acestea, oamenii nu se feresc să ducă tradiția până la capăt și consumă pomana porcului, mai gustoasă ca oricând în an.
Conform tradiţiei, pomana porcului se serveşte cu mămăligă, dar şi cu murături. În general, masa se întinde în curte, unde se mănâncă în picioare şi se bea ţuică fiartă.
Lasa un raspuns