Avocatul Lucian Bolcaș a oferit marți o declarație pentru PSnews.ro în care a evidențiat capcanele legate de definirea în Codul Penal a abuzului în serviciu.
Discuția s-a purtat în contextul în care în aceeași zi Senatul – în calitate de primă cameră sesizată – a votat propunerea formulată de către Ministerul Justiției și avizată luni pozitiv de către Comisia Florin Iordache: aceea potrivit căreia abuzul în serviciu va avea un prag echivalent cu salariul minim.
Așa cum puteți vedea în linkul de mai sus, noua formă prevede următoarele:
„Fapta funcţionarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.
În prezent, art. 297 din CP stipulează astfel:
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Revenind la discuția cu Lucian Bolcaș, trebuie să spunem că juristul a început prin a sublinia necesitatea desprinderii de definiția sovietică a abuzului în serviciu, ce permitea condamnări arbitrare.
„Pentru oamenii care nu câștigă mai mult decât salariul minim pe economie, sintagma este foarte clară: atâta poți să mănânci.
M-ați prins într-un moment propice: sunt la casa mea de vacanță și umblu printre cărți, căutând explicațiile teoretice ale modificării Codului Penal din 1964. Acolo scrie clar că modificarea a fost făcută prin copierea codului penal sovietic. Înainte, noi aveam două infracțiuni foarte importante, care se regăsesc și acum: și în dreptul francez, și mi se pare că și în cel italian: abuzul de putere și abuzul de autoritate. Avantajul acestei modificări sovietice este că poți să condamni un om care n-a avut niciun folos, dar care a adus o atingere avutului obștesc. Vorbim despre apărarea proprietății poporului. Or, este absolut absurd să comită cineva o infracțiune de intenție (abuzul în serviciu) fără să aibă niciun folos, dacă nu urmărește o distrugere, o incendiere etc. Dar prin asta s-a creat instrumentul pe care îl vedeți și dumneavoastră acum”, a ee Bolcaș.
În continuare, avocatul a dat exemplul Olguței Vasilescu, anchetată de către DNA pentru obținerea unor pretinse foloase necuvenite concretizate în voturi și capital electoral. Amintim că dosarul a picat încă din camera preliminară.
„Acum se poate condamna și fără să existe un folos material, pentru că nu știu ce tâmpit poate să creadă că zugrăvirea unor blocuri prin Craiova îți aduce ție, ca primar, laudele electoratului, iar aceste laude reprezintă un folos ilicit. Și atunci de ce mama dracului l-ați mai ales primar?! Asta este problema aici: denaturarea acestei noțiuni (care este permisă de textul sovietic) atinge scopul textului sovietic: condamnări abuzive”, a punctat juristul.
Întrebat dacă nu cumva ar fi fost necesară precizarea: „salariu minim brut” sau „salariu minim net”, Lucian Bolcaș a dat de înțeles că aceasta este o problemă minoră. Esența discuției – susține avocatul – este ca noul text legislativ să fie cât mai clar, astfel încât să nu lase loc la interpretări prea subiective din partea unui judecător sau a altuia.
„Asta este o observație bună, de ziarist. Problema este alta: existența unui prag predefinit în lege. De regulă, stabilirea unei limite până la care o faptă este infracțiune (o limită materială, dacă vreți) este atributul exclusiv al judecătorului. Adică este la luminile judecătorului – așa se spune. Iertați-mă: după ce toți ăștia te condamnă chiar și pentru o cutie de chibrituri, mai poți să lași la luminile judecătorului un asemenea prag?
Asta este: denaturarea noțiunilor în practica judiciară (care a devenit abuzivă – și am văzut o serie întreagă de achitări) a dus la necesitatea apariției nu a unui prag valoric… fiindcă pe ăsta îl gândește fiecare în mintea lui. Adică pentru unul care fură sau obține prin abuz de funcție o canistră de benzină (dacă e șofer) poate să fie abuz în serviciu. Dar dacă este unul cu trei vile și mare cântăreț de manele, pentru el nu contează nimic – poate doar să-și dea foc.
Deci vedeți: este relativă valoarea asta. Și atunci, pentru ca oamenii să nu abuzeze ei înșiși de așa ceva, se indică o cifră. De altfel, în Comisia de la Veneția (care a vorbit despre asta) și în alte foruri internaționale, o să vedeți că se vorbește despre prag, fără să se indice exact vreo cifră.
Nu există altă soluție. Această formulare a Ministerului Justiției este o soluție care se impune din realitățile triste ale climatului psihosocial. O să mă trezesc cu judecători care condamnă pentru o cutie de chibrituri și cu judecători care achită pentru un sac de bani. Nu se poate, în condițiile societății noastre! După atâtea protocoale, dați-mi voie să nu cred neapărat în conștiința limpede ca cristalul (și subliniez cacofonia) a judecătorilor.
Mie-mi face impresia că despre așa ceva (salariu net versus salariu brut – n.r.) deja se poartă o discuție de Gică Contra: e bine așa, dar nu e suficient de bine așa. Se poate preciza – nu omoară pe nimeni. Formularea noțiunii juridice (având în vedere că acum avem noțiunile de salariu brut și salariu net) era necesară. Așa cum trebuie și la amenzile de circulație”, a explicat Lucian Bolcaș.
În acest punct, i-am adus aminte juristului că anul trecut Comisia de la Veneția recomanda stabilirea unui prag înalt pentru abuzul în serviciu, întrebându-l dacă nivelul de salariu minim hotărât de către Comisia Iordache nu cumva intră în conflict cu punctul de vedere al Comisiei de la Veneția.
„Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc”, transmitea în 2017 Comisia de la Veneția, citată de Euractiv.ro.
La rândul lui, Lucian Bolcaș a sugerat faptul că pragul nu trebuie înțeles în sens financiar, ci în ceea ce privește gradul de periculozitate socială.
„Această prevedere a Comisiei Iordache poate fi considerată marja de apreciere a climatului social-economic național – adică nu poate să suporte omul mai mult. Dar aici este o greșeală fundamentală: nivelul înalt definește gradul de periculozitate socială. Dacă nu faci legătura între acest plafon și gradul de periculozitate socială (care este o noțiune specifică de penal), nu ai înțeles nimic”, a arătat avocatul.
În încheiere, fostul procuror l-a criticat dur (chiar dacă nu l-a nominalizat) pe deputatul USR Stelian Ion, care a rupt luni în Comisia Iordache câteva pagini din Codul Penal, nemulțumit de modificările votate de către majoritatea PSD-ALDE-UDMR.
„Am văzut că acolo, în Parlament, sunt niște indivizi care, înainte să citească Codul Penal, se-apucă să-l rupă. Or, pentru mine a fost o jignire profundă c-a fost ruptă o carte. Pentru mine, a rupe o carte – oricare ar fi ea – e fascism. Așa începe fascismul”, a conchis Bolcaș
Lasa un raspuns