Reporter:- Cum a fost pornit proiectul restaurării și stabilizării Cetății de Scaun a Sucevei?
Cătălin Nechifor:-Cetatea de Scaun este un obiectiv major de patrimoniu al Sucevei, poate cel mai important în afară de mănăstirile din județ și care avea nevoie de intervenții majore la infrastructură, la stabilizarea versantului de nord-vest, dar și la repunerea într-un format de promovare turistică mai modern.
După epoca lui Karl Romstorfer care a repus cetatea într-un circuit natural în 1904 au mai fost câteva intervenții făcute de statul român, unele în perioada comunismului, altele de mai mici dimensiuni după Revoluție, dar proiectul major de stabilizare și restaurare a început undeva în 2007, atunci când a existat o inițiativă de parteneriat între Consiliul Județean Suceava și Primăria municipiului Suceava, proprietarul acestui obiectiv de patrimoniu fiind Muzeul Bucovinei, în speță Consiliul Județean. La un moment dat, după partea de studii, partea de proiect, s-a obținut și finanțarea, iar contractul a început să fie derulat în anul 2011. Eu am preluat această investiție în 2012 având un grad de execuție undeva la 23 la sută.
Reporter:- Cum s-au derulat lucrările în cadrul acestui proiect?
Cătălin Nechifor: -Au fost foarte multe dificultăți în cei patru ani pentru că atunci când intervii la un monument istoric de o asemenea factură există și o doză de neprevăzut, dar am avut norocul să avem și un constructor bun care a reușit să depășească toate dificultățile și o echipă de implementare a proiectului care a făcut față cu brio la toate provocările. Putem spune că după tei ani, în 16 august 2015 am asistat la momentul redeschiderii pentru public a acestui monument istoric. Atunci a fost prezentă și Corina Crețu, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, la redeschiderea cetății, iar proiectul a continuat mai departe. Atunci când avem un astfel de monument, nevoia de intervenție, de finanțare nu cred că poate fi vreodată stopată.
S-a încercat și modernizarea traseului de vizitare, să venim cu noi soluții, să integrăm câteva noutăți de prezentare, inclusiv prin parte de iluminat ambiental, prin parte de ghidare turistică, prin parte de filme proiectate pe pereții cetății care prezintă o notă a trecutului, a istoriei frământate a Moldovei.
Am avut trei ani și ceva, timp în care am reușit să ducem la bun sfârșit acest obiectiv de investiții și cred că în lipsa unei finanțări europene posibilitatea de a interveni era extrem de limitată pentru că nevoile de finanțare din buget propriu sunt foarte mari, iar singura soluție clară, concretă de asistență financiară era din bani europeni.
Nu aș vrea să uit faptul că în aceeași perioadă au fost derulate și alte proiecte de Consiliul Județean Suceava în mandatul meu. Aș aminti aici de modernizarea și reconstrucția parțială a Muzeului Bucovinei, care a avut, la fel, o finanțare prin fonduri europene, care s-a derulat între 2014 și 2016, dar la nivel de județ aș mai aminti și Mănăstirea Putna și Biserica Sf. Simion cu Turnu Roșu și mănăstirile Moldovița și Dragomirna care au beneficiat, la rândul lor, de finanțări europene, pentru partea de reabilitare, pentru partea de reintegrare în viața monahală și de vizitare turistică a acestor monumente din Patrimoniul UNESCO, dar și din Patrimoniul Național.
Reporter: Au existat dificultăți în realizarea proiectului de la Cetatea de Scaun a Sucevei?
Cătălin Nechifor:- Cea mai mare dificultate la acest proiect a fost consolidarea pentru că versantul de nord-est, care este înspre oraș, de-a lungul timpului a suferit foarte multe modificări structurale. Dacă ne uităm și la ceea ce s-a întâmplat cu Cetatea Șcheia, din partea de vest a Sucevei, din care nu s-a mai păstrat aproape nimic, având același fenomen de eroziune a solului și de instabilitate a versantului, singura soluție era intervenția cu fonduri foarte serioase și să se intervină asupra versantului pentru că din studiile care existau, riscul de prăbușire, riscul de destabilizare a versantului era foarte ridicat. Cred că s-a reușit într-adevăr un lucru important pentru că un monument de o asemenea factură început în secolul XIII, care a depășit epoca lui Alexandru cel Bun, a lui Ștefan cel Mare, a Mușatinilor, care a continuat în secolul XVI și a ajuns în zilele noastre să fie restaurat atât din bani publici cât și din bani europeni.
Reporter:- Considerați că acesta a fost un proiect de succes și care ar fi următorii pași în promovarea acestui obiectiv?
Cătălin Nechifor:- Faptul că a fost un proiect de succes este demonstrat și de creșterea numărului de vizitatori de la acest obiectiv. Asistăm, an după an, la recorduri de vizitare. Sunt din ce în ce mai mulți turiști care vin în Bucovina și aleg să viziteze și Cetatea de Scaun, să vadă și Muzeul Bucovinei. Sunt obiective care creează interes și care cresc atractivitatea Sucevei ca și destinație turistică.
Mai e mult de făcut pentru că din punctul meu de vedere ceea ce este necesar să se întâmple după finalizarea proiectului, după 2016, este integrarea acestei cetăți medievale într-un circuit european. S-au făcut deja câțiva pași, dar cred că lucrurile trebuie continuate pentru că există în Franța, există în Germania, în alte spații cu istorie bogată, cetăți de o asemenea factură, există și în Transilvania și în România, în general, dar apartenența la această rețea de cetăți și castele medievale este un proiect ambițios pentru că, obținând acest brand, această recunoaștere europeană, cu siguranță va putea crește adresabilitatea pentru publicul din România și din străinătate.
Reporter:-Cum credeți că au apreciat turiștii noua prezentare a Cetății de Scaun a Sucevei?
Cătălin Nechifor: -Îmi aduc aminte de un moment mai aparte. Chiar în ziua în care s-a redeschis Cetatea de Scaun pentru vizitare în 16 august 2015, atunci când a fost și comisarul european Corina Crețu, din motive legate de proceduri, curtea interioară a cetății nu a putut fi deschisă publicului larg pentru că exista acolo o dotare cu echipamente foarte speciale, foarte scumpe. A fost și un pic de nemulțumire pentru că oamenii erau foarte curioși și voiau să vadă în totalitate obiectivul, dar în egală măsură atunci am reușit să marcăm printr-un spectacol cu totul special, spectacol care a conținut și componenta medievală pentru că este deja o tradiție ca la Suceava în cetate să aibă loc Festivalul Medieval „Ștefan cel Mare”, un festival deja consacrat în România, dar și acest festival dedicat muzicii rock, Bucovina Rock Castle, care, la fel, atrage foarte mulți spectatori. Iată că o cetate de această factură istorică poate să deschidă și alte perspective, să aibă o abordare actuală cu obiectivul de a atrage cât mai mulți vizitatori indiferent de vârsta lor.
Acesta este un material electoral altfel de cum v-ați obișnuit, este despre realități, despre adevăr, despre proiecte care există, proiecte care au fost făcute, de mine, Cătălin Nechifor, Victor Ponta și Corina Crețu. Astăzi, toți trei suntem în Pro România, iar pe 26 mai puteți să veniți să ne votați pentru Parlamentul European, pentru România, pentru Suceava.
(Advertorial Pro Romania MFC 41190009)
Lasa un raspuns