Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat zilele trecute că fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu data de 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe. Întrebată dacă va fi derulată şi o campanie publică de susţinere a prelevării de organe, Sorina Pintea a spus că deja s-a început acest lucru şi crede că lucrurile se vor schimba odată cu existenţa unui centru de prelevare în fiecare judeţ.

Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava derulează încă din 2013 un program de prelevare de organe a cărui coordonator este medicul primar ATI, Lavinea Ștreangă. Potrivit acesteia, în data de 22 mai 2019, Spitalul Județean a fost reacreditat pentru prelevarea de organe, ceea ce înseamnă că unitatea spitalicească se ridică la standardele impuse de Minister.

 

Ce este transplantul de organe?

 

Donarea și transplantul de organe, țesuturi și celule de origine umană se fac în scop terapeutic, cu asigurarea unor standarde de calitate și siguranță în vederea garantării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în condițiile prezentului titlu.

Potrivit legislației din România, introducerea opțiunii de donator, în timpul vieții, pe cardul de sănătate, se face doar prin declarație la notar, care trebuie depusă la medicul de familie. În caz de deces, familia decide o eventuală donare a organelor. Prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea împotriva donării, prin act de refuz al donării avizat de medicul de familie. Legea actuală prevede posibilitatea prelevării de organe, ţesuturi şi celule de origine umană şi transplantul acestora exclusiv în scop terapeutic și în mod gratuit, fără foloase materiale. Comercializarea de orice fel – inclusiv „donarea contra cost” – a organelor, constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani. Unica instituție abilitată să coordoneze, supravegheze, aprobe activitatea de transplant este Agenţia Naţională de Transplant.

Asociaţiile pacienţilor transplantaţi solicită anumite modificări legislative  pentru creşterea numărului de donatori la nivel naţional, iar o soluţie ar fi introducerea acordului prezumat pentru prelevare. “Ar fi bine ca actuala legislaţie să prevadă înlocuirea acceptului informal cu cel prezumat, pentru că în felul acesta, considerăm, noi pacienţii, ar creşte mult şansa la o nouă viaţă prin transplant. De acest accept beneficiază ţări dezvoltate cum sunt Spania, Croaţia, Belgia”, explică Gheorghe Tache, preşedintele ATR.

 

Biserica Ortodoxă Română binecuvintează transplantul de organe

 

Transplantul de țesuturi și de organe este una din formele de vârf ale practicii medicale contemporane, care transformă suferința în nădejde pentru mai multă viață. Este o performanță a științei și a practicii medicale pe care Biserica o binecuvintează atâta vreme cât, prin transplant, se rezolvă criza determinată de lipsa altor soluții de vindecare și se redă viața normală unei persoane, fără însa a i-o ridica alteia: nimeni nu trebuie ucis pentru ca să trăiască altcineva.

Pe de altă parte, Papa Ioan Paul al II-lea spunea că: „Omul a găsit o cale să se dăruiască pe sine, fie sângele său, fie organele sale, ca un altul să continue să trăiască”.

 

Organele din fruntea listei de așteptare

 

Medicul Lavinea Ștreangă a precizat că de când se desfășoară acest program la Suceava, au existat mai mulți potețiali donatori, însă din diferite cauze nu s-a putut efectua procedura de prelevare de organe decât la 7 donatori.

„Una dintre cauzele pentru care nu toți potențialii donatori ajung să fie donatori finali este că familia nu își dă consimțământul. La Suceava am recoltat 7 organe de la 7 donatori, între care cord, rinichi, ficat și cornee”, a precizat coordonatorul programului, medicul Lavinea Ștreangă, care a mai precizat că cele mai solicitate organe care se află și în fruntea listei de așteptare sunt: rinichii, ficatul și cordul.

 

Care este vârsta optimă pentru a putea deveni donator de organe?

 

Coordonatorul de transplant la nivelul Spitalului Județean Suceava, medicul Lavinea Ștreangă, a precizat care este intervalul de vârstă în care se pot dona organe. Astfel, rinichii se pot recolta de la persoane cu vârste cuprinse între 2 și 80 de ani, pancreasul, de la persoane cu vârste între 10 și 55 de ani, ficatul până la 80 de ani și cordul până la 60 de ani, asta dacă îndeplinesc condițiile necesare efectuării intervenției.

„Familiile care sunt de acord cu donarea de organe, primesc un ajutor financiar, constând într-un sicriu și transportul decedatului până la domiciliu”, a subliniat medicul Lavinea Ștreangă.

Trebuie spus că pentru a-i face pe români și implicit pe suceveni să se gândească măcar la posibilitatea donării organelor, este nevoie de ample campanii de informare și conștientizare, întrucât, în ultima vreme au tot apărut fel de fel de știri nu tocmai bune, iar „o știre negativă în transplant face cât 50 de știri pozitive”.

Pentru programul de transplant care funcționează la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Ministerul Sănătății a alocat în acest an doar 20 000 de lei.

 

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.